Profitul agricol nr 17
3 mai 2017
Tanczos Barna, un ministru - fermier

Tanczos Barna are 36 de ani, este inalt, intotdeauna elegant si jovial. A fost, pana acum cateva luni, secretar de stat la Ministerul Agriculturii. A fost si presedinte al Agentiei Domeniilor Statului. Acum, dupa ce a plecat de la putere, spune ca e fermier. Are 105 vaci din rasa Limousine, la ferma din Sancraieni, judetul Harghita. Nu prea are vreme sa stea in sat: nu-l lasa politica. Este vicepresedinte al UDMR.

Tanczos Barna s-a nascut la Sancraieni si tot aici, pe valea Oltului, are si casa. A absolvit cursurile ASE din Bucuresti in 1998 si are doi copii. Avea doar 29 de ani cand a fost numit presedinte la ADS.
"Eu sunt economist (rade!). Asadar, un taran prost instruit din punct de vedere agricol?, recunoaste politicianul. "Am optat pentru vacile de carne fiindca stau foarte putin prin ferma. Nu am timp. Rigoarea la ele nu este atat de mare ca la vaca de lapte".
A inceput in 2010, cu vaci de lapte. A renuntat destul de repede, fiindca era greu. A cumparat 40 de juninci Limousine din Franta. Erau atunci 900 de euro bucata. Toate cu origine certificata. A preferat o ferma de reproductie.
A luat vacile in iarna si le-a scos pe pasune in aprilie 2011. La sfarsitul lunii mai, a lasat taurii printre ele. Are doi tauri din Franta, cu origine atestata si autorizati de ANARZ. Unul din cei doi tauri a ramas mic, nu a mai crescut. Poate aclimatizarea sa fie de vina. In toamna, a trebuit sa faca un tratament pentru 9 juninci care nu intrasera in calduri. Necazuri de fermier...
Combaterea anestriei de alaptare
Pentru toti crescatorii de vaci pentru carne, cea mai mare provocare este sincronizarea caldurilor. Aceeasi experienta a trebuit s-o traiasca si Tanczos Barna.
"Anul trecut am avut succes. Facusem calculul sa nu fete in ianuarie-februarie, ca sa nu am probleme cu frigul. Aici, in Harghita, au fost geruri mari, pana la
-33 grade Celsius, iar in Franta clima este mult mai blanda. Si totusi, vacile Limousine au rezistat mult mai bine decat Baltatele despre care ne-am obisnuit sa spunem ca sunt adaptate".
A inceput sa faca sincronizarile pentru fatari grupate in martie-aprilie si un al doilea rand, in august-septembrie. A dat taurul printre vaci pe 25 mai. La controlul de gestatie, 70-80% din vacile care alapteaza in august erau gestante. Fara tratament. Viteii sug pana toamna. Vacilor care nu sunt gestante in august le face un tratament pentru ca, in iunie, sa aiba alte fatari.

Grajdul de lemn tine cald in Harghita

Grajdul este de lemn, extrem de simplu, neizolat, din scadura de brad. Totul, pe piloni de brad rotund, necioplit. Acoperisul se sprijina tot pe lemn rotund, nu pe grinzi. Animalele au strat de paie permanent. "E adevarat ca a aparut un singur vitel pe timp de iarna. Nu s-a imbolnavit, dar nici nu a crescut ca un vitel fatat in primavara".

Pasune de la composesorat

Pentru cele 105 vaci Limousine are 43 de hectare de teren - arabil si faneata. Face siloz si lucerna.
"Tin vacile pe o pajiste care apartine composesoratului. Nu am reusit sa ajungem la un compromis. Nu platim taxa la composesorat, dar nici nu incasam subventii, chiar daca noi cultivam terenul. Sunt composesorate unde s-a reusit impartirea subventiei: 40% pentru proprietarul de teren , 40% pentru crescatorii de animale si 20% pentru intretinerea pajistii. La noi, la Sancraieni, nu am reusit acest lucru. Sa speram ca anul urmator vom rezolva problema si vom avea parte directa din subventie si noi, cei care crestem animale pe pasune", spune fermierul - ministru.
Proprietarul pasunii este tot satul, prin cotele-parti indivize pe care le detine din composesorat. Sunt 400 de hectare de pasune. Sunt 7.000 de "drepturi" in comuna Sancraieni, impartite la peste 1.000 de oameni. Un "drept" inseamna 20 de ari. "Noi suntem proprietari, stam in bancile proprietarilor si, eventual, pe aceleasi scaune stau si proprietarii de animale. Ei isi lasa animalele la pascut pe pasunea composesoratului, dar nu toti proprietarii de «drepturi» sunt si proprietari de animale. Si aici incep discutiile. Unii au un hectar din cele 400, dar au 150 de oi. Altul are 50 de hectare din 400 si nu are niciun animal. De aceea, e foarte complicat sa gasesti o solutie de compromis pentru a imparti rational veniturile", explica Barna.
In prezent, regulamentul de la APIA arata ca suprafata trebuie pasunata cu un numar optim de animale. Daca esti proprietar de teren prin forma indiviza, poti sa acoperi suprafata cu animale ca proprietar. Precizezi cate animale ai si APIA iti da subventia.
Composesoratul plateste si impozitul pe teren fiindca este o forma de administrare a terenului din sat. Este un fel de asociatie. Unii au refacut composesoratele prin Legea 26, altii pe baza unui articol special din Legea 1, care a permis retrocedarea terenurilor catre composesorate. Legea 1 (Legea Lupu) permitea redobandirea terenurilor in proprietate indiviza.

Ferma de reproductie

Tanczos Barna nu vinde pentru sacrificare. "Samsarii cumpara cu 1,5 lei pe kilogram in viu un vitel pana la 100 kilograme si mie nu-mi convine. Eu sunt cel care a initiat forma de subventie pentru vaca de carne din zonele defavorizate. Am pornit de la intentia de a-i ajuta pe fermieri, prin subventie, sa nu mai vanda vitei. Daca s-ar deschide piata din Turcia pentru Romania, pretul la carne ar ajunge de la 2,5 - 3 euro/kg la 3 - 4 euro/kg pentru vitelul de 250 de kilograme. Lumea araba nu prea cumpara bovine de la noi. Fermierii din Transilvania, care au ingrasatorii mari, de 2.000 - 3.000 de capete, vand in Polonia, Croatia, Franta si Italia. Croatia reexporta spre tarile arabe. Probabil ca doi-trei ani, eu voi vinde juninci si taurasi autorizati, cu certificat de origine".

Vrea sa ajunga la 200 de capete, dar considera ca, daca vrei sa obtii un profit consistent, ar trebui sa ai 1.000 de animale cu 400 de hectare de teren. Fermierul-ministru stie ca un fermier din agricultura reala, din zona de deal-munte, are intre 3 si 5 hectare, maxim 10 hectare.
Tanczos Barna isi priveste activitatea de agricultor zambind: "Este singura mea tentativa in agricultura, care inca nu a esuat. Dar fara tata, ferma mea de vaci de carne nu ar fi rezistat. Eu nu prea pot sa stau acasa: cel mai adesea, plec luni si vin joi."
Fermierul-ministru nici nu-si propune sa stea in grajd. Are un angajat permanent, un pastor. Uneori, mai angajeaza si zilieri. Are doua tractoare de 76 CP, toata gama de masini pentru semanat, cosit, balotat. Nu s-a dat in laturi sa ia si bani europeni. A facut un proiect in 2008-2010, pe Masura 121, in valoare de 260.000 de euro. Firma e pe numele sotiei. Ceea ce dovedeste ca Tanczos Barna este mai mult ministru decat fermier...

A fost injunghiat cu o baioneta

Pe vremea cand era la ADS, Tanczos Barna a aparut in paginile tururor ziarelor din tara: a fost injunghiat in propriul sau birou, in timp ce semna niste hartii.
Un oarecare Alecu Chitaru, din Corbasca, Bacau, patronul societatii "Pantera Neagra", a venit pregatit sa-l omoare! L-a strapuns cu o baioneta veche. "Ia uitati urmele baionetei! Era sa dau coltul. Mi-a intrat prin spate si a iesit in fata. Mi-a taiat o coasta in doua, coasta s-a dizlocat, mi-a intepat diafragma."
Alecu Chitaru se dadea drept revolutionar si aparator al taranilor din Cotnari. El nu avea nici o legatura cu razesii catolici din Cotnari. Dar, se dadea in spectacol.
"Venea in audienta luna de luna. Il stiam foarte bine. S-a inscris in UDMR. A zis ca face filiala a maghiarilor la Iasi, sa-l pun pe el presedinte. Eu nu am fost de acord. Dar, a venit intr-o zi cu carnet de UDMR, de la Bucuresti! Avem si noi nebunii nostri".
Pe atunci, taranii din Cotnari cereau niste pamanturi, ale lor, luate de stat prin anii ?50. Chitaru poza in aparatorul taranimii. "Intr-o seara, i-am spus sa vina a doua zi si el m-a injunghiat pe la spate". Chitaru a luat 9 ani de puscarie, iar Tanczos Barna a castigat sufi-cient capital politic cat sa candideze anul acesta pentru un loc in parlament pe listele UDMR.

Viorel PATRICHI

Citeste si: