Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
CEC Bank ofera credite pentru activitati curente in fermele de oi si capre

CEC Bank a lansat Creditul APIA pentru finantarea capitalului de lucru, (desfasurarea activitatilor curente), destinat beneficiarilor de plati nationale complementare in sectorul zootehnic, specia ovine si caprine. Creditele pot fi garantate cu un bilet la ordin in alb, garantie pe conturile clientului deschise la banca si cesiune de creanta pe care beneficiarii le au fata de APIA, constand in sumele cuvenite beneficiarilor de plati nationale directe complementare (PNDC) in sectorul zootehnic la specia ovine/caprine, conform adeverintelor eliberate de APIA. Rambursarea creditelor se va face integral la data primirii sumelor cuvenite in cadrul PNDC, dar nu mai tarziu de data stabilita in Conventia incheiata de banca cu APIA.
Platile nationale directe complementare in sectorul zootehnic la specia ovine/caprine reprezinta prima de 40 lei/cap de animal, in conformitate cu HG 1175/2010.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."