Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Biserica poate sa ajute gospodariile taranesti

Avram Fitiu a lansat, saptamana trecuta, la Zalau, cartea "Salvarea fermei taranesti". Nu am apucat sa vedem cartea, dar, intr-o conferinta de presa, autorul a promis solutii pentru cresterea bunastarii micilor agricultori.
Avram Fitiu este pe cale sa devina om politic. El candideaza pentru un mandat de deputat din partea Partidului National Taranesc Crestin-Democrat. S-ar putea ca acest volum sa contina ideile unei platforme ideologice taranesti, de care agricultorii romani au nevoie.

Autorul este absolvent al Universitatii Agricole din Cluj, in aceeasi promotie cu Dacian Ciolos, cu care se spune ca ar fi prieten. El spune ca a fost atent la viata sociala, economica, culturala si morala a satului romanesc din ultimii 20 de ani si a stat de vorba cu mii de tarani. Cu sau fara aceasta experienta, Avram Fitiu promite sa fi inteles ca gospodaria taraneasca a fost impinsa, dupa 1989, catre subzistenta. Nu a fost indrumata si stimulata sa se modernizeze, sa se conecteze la economia de piata. El acuza faptul ca nici macar in acest moment, nu exista o strategie pentru salvarea acestor ferme. Intr-adevar, sunt un milion de asa-zise ferme taranesti inscrise la APIA pentru plati pe suprafata. De evolutia lor economica, de ani de zile, nu s-a preocupat nimeni.

Fitiu sesizeaza ca principala problema a gospodariilor de la tara nu ar fi lipsa banilor.
"Intr-o comuna de pe Valea Somesului intra, in medie, intre 200.000 si 400.000 de euro pe an, ca subventii de la APIA. Deci nu este vorba despre o lipsa de bani. Problema este ca, in lipsa unei strategii, din aproximativ 40 de milioane de euro, cat intra pe an in Salaj ca subventii, 80 la suta se duc in consum, neinvestindu-se aproape nimic", explica el.
Cadru didactic universitar, Avram Fitiu propune in cartea sa o rezolvare a problemelor din mediul rural romanesc. Urmeaza sa citim atent aceste solutii.
Retinem ca, in opinia autorului, o mana de ajutor in descalcirea "chestiunii agrare" ar trebui sa vina si dinspre Biserica. Fitiu chiar declara ca primul aliat pe care il cauta pentru salvarea agriculturii este Biserica. "Am incheiat deja un parteneriat cu Patriarhia, in primul rand, pentru a certifica 500 de manastiri pe agricultura ecologica", spune el. De aici incepe umbra noastra de indoiala: autorul este preocupat mai intai sa faca prozeliti intr-ale culturilor ecologice ori vrea (ca Popa Tanda) sa-i ajute pe cei din satul Saraceni?

Gh. Ostroveanu

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."