Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Negocieri secrete pentru inghetarea bugetului UE

Marea Britanie, Franta si Germania planuiesc, in secret, sa inghete bugetul Uniunii Europene pana in 2020. Acest zvon a infuriat Polonia si alte state mai sarace din UE, scrie cotidianul britanic Financial Times.

Premierul britanic David Cameron a facut lobby pe langa liderii din alte tari “donatoare” din UE, prezenti la summitul UE din decembrie de la Bruxelles, in speranta ca vor semna o scrisoare in care se cere o inghetare a bugetului comunitar.

Desi presedintele francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel au sustinut scrisoarea, ei si-au dorit ca existenta acesteia sa ramana secreta, pentru a evita o disputa diplomatica intr-un moment in care criza din zona euro afecteaza deja unitatea europeana.

Dar, pe masura ce vestile despre initiativa au inceput sa circule, nemultumirea a inceput sa se manifeste in randurile celor care castiga de pe urma bugetului UE.
José Manuel Barroso, presedintele CE, a fost furios la aflarea vestilor despre aceasta initiativa, in conditiile in care el ar urma sa conduca dezbaterea cu privire la bugetul UE pentru 2014 - 2020.

Un diplomat de rang inalt a sustinut ca Barroso a fost marginalizat, printr-o manevra clasica, de catre statele care contribuie cel mai mult la bugetul comunitar - demers ce aminteste de o initiativa similara din partea acelorasi state, in 2003, inainte de elaborarea bugetului pentru perioada 2007 - 2013.
Diplomatul a precizat ca Marea Britanie si Germania au convenit acorduri tacite, potrivit carora (mult-iubita de catre Franta) Politica Agricola Comuna va ramane in mare parte intacta, iar scutirea, de care beneficiaza Marea Britanie fata de bugetul comunitar, va supravietui intacta.

Oficiali britanici au negat orice intelegere in domeniul bugetului. Cu toate acestea, un apel la disciplina bugetara ar reprezenta un triumf semnificativ - si extrem de necesar - pentru premierul Cameron. El s-a confruntat cu nemultumirea propriului sau partid pentru ca nu a adoptat o linie mai dura in Europa. Cameron a fost supus presiunilor sa fie de acord cu o noua revizuire a tratatului Uniunii Europene si crearea unui Fond de ajutor permanent al eurozonei. In schimb, el nu a obtinut nicio concesie semnificativa din partea Bruxellesului.
Zvonurile despre o intelegere pentru inghetarea bugetului l-au adus pe premierul britanic in disputa cu Polonia, cel mai mare beneficiar net al fondurilor UE, care ar fi cel mai dur lovita. Anul trecut, Polonia a primit cu 6,5 miliarde de euro mai mult din fondurile UE decat a platit.

Polonezii au incercat sa-si asigure sprijinul omologilor din tarile central si est-europene, beneficiare, la randul lor, ale bugetului UE. Ei s-au intalnit, de asemenea, cu Barroso, pentru a discuta despre preocuparile lor.
Germania, a semnat o declaratie comuna cu Franta, in care solicita o Politica Agricola Comuna puternica. In consecinta, singura modalitate de a-l multumi pe englezul Cameron va consta in reducerea fondurilor de coeziune comunitare, de care beneficiaza in mod disproportionat noile state membre.

Problema este fierbinte deoarece afecteaza atat Ungaria (care detine presedintia europeana) cat si Polonia, care va detine presedintia prin rotatie a UE, in a doua jumatate a anului 2011.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."