Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Program de reconversie-replantare în pomicultura

Programul pentru reconversia plantatiilor de vita-de-vie va continua si dupa 1 ianuarie 2014. In plus, prin noua PAC, vom avea un proiect similar si pe zona de pomicultura, a declarat ministrul Daniel Constantin.

Piata vinurilor s-a dezvoltat foarte mult în România, tocmai pentru ca au existat foarte multi bani de la UE pentru reconversie prin replantare. Multe suprafete din zonele viticole cu denumire de origine controlata au fost plantate cu vita-de-vie. Practic, banii europeni programati pentru 2007 - 2013 au fost deja cheltuiti.

Programul va continua si dupa 1 ianuarie 2014. Mai mult, prin noua PAC, vom avea un proiect similar de reconversie-replantare si pe pomicultura. Asta s-a întâmplat la solicitarea României. În ceea ce priveste anul 2012, ministrul a spus ca, în opinia sa, acesta va fi unul de referinta din punct de vedere al calitatii.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."