Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Bunastarea animalelor nu este un moft!

Pentru cineva care nu are legatura cu zootehnia, termenul de "bunastare a animalelor" este iesit din comun. Pentru altii, este o alegere nefericita a cuvāntului "bunastare". Pentru ca bunastarea este asociata mai mult cu viata oamenilor decāt a animalelor. Chiar si premierul Victor Ponta a zāmbit īn sedinta de Guvern īn care s-a facut rectificarea bugetului. Atunci a auzit prima data despre "bunastarea animalelor". De aceea, cred ca s-ar putea gasi o alta formulare. Sau, mai bine, producatorii, asociatiile, institutiile sa explice public conceptul īmprumutat de noi din limba bruxeleza, limba folosita de functionarii Uniunii Europene.

Bunastarea animalelor nu este un moft. Normele s-au elaborat plecānd de la starea optima de sanatate a animalelor, apoi a produselor din carne, pentru ca, īn final, toate acestea sa se reflecte īn sanatatea consumatorului. Producānd īn conditii mult mai bune, animalele nu vor mai avea boli specifice, nu vor mai avea nevoie de tratamente medicamentoase. De la un animal sanatos vom obtine o māncare mai sanatoasa.

De exemplu, anul acesta este primul cānd se dau bani pentru bunastarea porcilor, din fonduri europene. Sumele nu sunt foarte mari si se acorda īn functie de numarul de criterii pe care un fermier le depaseste. Chiar si asa, avantajele, atāt sanitare, cāt si economice, se vor resimti. Avānd conditii de viata mai bune, animalele au un spor de crestere mai mare, nu se mai īmbolnavesc.
Dar, toate acestea nu se īnteleg la adevarata valoare, pentru ca īn Romānia se vorbeste despre agricultura ca despre o activitate marginala. Agricultura nu este vazuta ca esenta vietii noastre, cu toate ca māncam cu totii. Guvernantii nostri īnteleg agricultura doar la nivelul la care au vazut-o īn mica gospodarie a bunicilor. Nu au imaginea unei industrii agricole. Or, exista o industrie a carnii de porc, o industrie a productiei de carne de pasare, a productiei de oua, a productiei de lapte.

Eu sunt de parere ca, datorita sumelor care se vor acorda pentru bunastarea porcilor si pentru fermele de reproductie, īn tara noastra se va īnregistra o crestere a efectivelor de porci. Dar va fi o crestere insuficienta. Asta pentru ca Romānia este acum un stat importator de carne de porc pentru procesare. 70% din necesar.

In Europa de Vest va fi o scadere a efectivelor de porci īn urmatorii ani. Asta din mai multe motive. Primul ar fi ca doua treimi din fermieri au peste 50 de ani, asa ca va fi mai greu sa investeasca īn ferme, de acum īncolo. Mai ales ca cei mai multi nu au īn spate pe cineva care sa preia afacerea. Tot mai putini tineri ramān īn zootehnie. Apoi, īn multe tari europene a īnceput sa se sacrifice animale din efectivele de reproductie ca urmare a cresterii preturilor la furaje, la energie, la combustibili. Drept urmare, īn Europa se va ajunge la o criza a carnii de porc. Si īn Romānia se vor reduce efectivele. Dar, sper eu, numai de la populatie. Fermele noastre de tip industrial au genetica performanta. Ar fi pacat sa se piarda. Halele de crestere ofera, cele mai multe, un microclimat optim pentru animale. Fermierii stiu sa ofere retete echilibrate energo-proteic. Acum, am avea nevoie de o politica nationala cu care sa depasim criza europeana a furajelor.

Neculai APOSTOL, Kosarom Pascani, jud. Iasi


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.