Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Plan national pentru diminuarea riscurilor utilizarii produselor de protectie a plantelor

Ministerului Agriculturii pregateste noi reguli īn domeniul fitosanitar. Un proiect de HG publicat pe site-ul MADR arata ca Romānia va avea un "Plan national de actiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizarii produselor de protectie a plantelor".

MADR trebuie sa comunice Comisiei Europene, la Bruxelles, Planul national de actiune pāna pe 26 noiembrie 2012. Orice astfel de plan trebuie sa fie reexaminat cel putin o data la cinci ani si orice modificare sa fie notificata Comisiei Europene.

Planul contine mai multe masuri pentru reducerea riscurilor si a efectelor utilizarii produselor de protectie a plantelor asupra sanatatii umane si a mediului.
Astfel, īn urmatorii ani vor avea loc activitati precum: consolidarea sistemului de control la nivelul retelei fitosanitare; reorganizarea sistemului de omologare a produselor de protectie a plantelor; monitorizarea calitatii produselor de protectie a plantelor de pe piata; combaterea comercializarii si utilizarii produselor ilegale si contrafacute.

De asemenea, fermierii si distribuitorii de produse de protectia plantelor vor participa la cursuri de instruire cu privire la utilizarea produselor fitosanitare.
Daca hotarārea va fi adoptata, aplicarea sa va creste cheltuielile bugetare pe urmatorii 4 ani astfel: cu 4,59 milioane de lei īn anul 2013, cu 4,86 milioane de lei īn anul 2014, cu 4,20 milioane de lei īn anul 2015 si tot pe atāt īn anul 2016.

Inspectii la echipamentele de aplicare a produselor fitosanitare
In plan este prevazuta si organizarea unui sistem national de inspectie si certificare a echipamentelor de aplicare a produselor de protectie a plantelor, īn perioada 2013-2014. Cu alte cuvinte, toate utilajele detinute de fermieri pentru aplicarea pesticidelor vor fi inspectate. Ministerul Agriculturii va desemna organismul care va face inspectia echipamentelor pāna pe 30 iunie 2013.
Inspectarea se va face la intervale regulate de timp. Perioada dintre inspectii este de maximum 5 ani pāna īn 2020 si nu trebuie sa depaseasca 3 ani dupa aceasta data. Pāna pe 26 noiembrie 2016, echipamentele de aplicare a pesticidelor trebuie sa fie inspectate cel putin o data. Orice echipament nou este inspectat cel putin o data pe parcursul unei perioade de 5 ani dupa cumparare.

"Īntretinerea echipamentelor de aplicare joaca un rol semnificativ pentru reducerea efectelor adverse ale produselor de protectie a plantelor, asupra sanatatii umane si asupra mediului", scrie īn proiectul de lege. Verificarile vor fi obligatorii si īn cazul echipamentelor portabile si de māna.
Directiile pentru agricultura judetene vor inventaria echipamentele si vor pune la dispozitia organismului desemnat aceste informatii, pāna īn luna decembrie 2013. Acesta va transmite Agentiei Nationale Fitosanitare un calendar de inspectie a echipamentelor de aplicare, pāna īn februarie 2014.
Conform proiectului de lege, va deve­ni obligatorie utilizarea dispozitivelor de tip deflector pe semanatorile pneumatice pentru porumb si floarea-soarelui.

"Prevederea are drept scop reducerea emisei de praf si a impactului negativ asupra mediului si a insectelor polenizatoare. Ministerul Agriculturii va elabora un proiect de hotarāre a Guvernului īn acest sens īn perioada 2014-2015", mai scrie īn proiectul de act normativ.

Pulverizarea aeriana, interzisa
Proiectul de HG interzice pulverizarea aeriana a produselor de protectie a plan­telor. Oricum, greu de crezut ca numarul fermierilor care mai aplica produse de protectia plantelor cu elicopterul sau avionul este mare. Costurile sunt foarte mari, iar tehnologia le ofera metode mult mai viabile.
Totusi, sunt prevazute si exceptii de la regula. Pulverizarea aeriana poate fi permisa numai īn cazuri speciale, "daca nu exista metode alternative sau pulverizarea aeriana prezinta avantaje clare din punct de vedere al efec­telor reduse asupra sana­tatii umane si a mediului, īn raport cu aplicarea te­restra a pesticidelor".

De asemenea, produsele utilizate trebuie sa fie aprobate de Comisia Nationala de Omologare a Produselor de Protectie a Plantelor, īn vederea pulverizarii aeriene (lista produselor se va aproba īn 90 de zile de la data intrarii īn vigoare a OUG). Pilotul care efectueaza pulverizarea ae­riana trebuie sa fie titularul unui certificat care atesta dobāndirea prin instruire a cunostintelor legate de protectia plantelor si sa fie certificat īn conformitate cu reglementarile aviatiei civile. Incepānd cu anul 2013, aeronavele vor trebui sa fie echi­pate cu accesorii pentru reducerea devierii produselor pulverizate si asigurarea unor rate de stropire cu volum redus si ultra redus.

Alina BARDAS

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.