Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Consumul de grau depaseste productia cu 17 mil. tone

Sub titlul Ofertele abundente de orez contrasteaza cu situatia ofertei limitate de grau, numarul din decembrie 2010 al revistei Cereale: piete mondiale si comert, publicatie a Departamentului Agriculturii al SUA, prezinta o interesanta analiza asupra parodoxului in care o recolta buna nu aduce intotdeauna un pret normal.

Si pretul orezului, si pretul graului continua tendinta de crestere. Dar este evidenta existenta unor diferente intre oferta si cerere la fiecare dintre cele doua cereale.

In cazul orezului, sunt oferte record. Si, totusi, preturile cresc chiar daca prognozele ne garanteaza o productie globala care sa faca fata consumului. Se previzioneaza oferte record.

Stocurile mondiale, in afara de cele din China (de 43 mil. to, din totalul de 96,7 mil. to - n.n.), sunt prognozate sa fie mai mari si, poate, cel mai important aspect este ca stocurile din anul precedent (2009/10) detinute de principalele tari mari exportatoare (care se adauga la productia curenta) sunt cele mai mari din ultimii 8 ani.

In mod normal, acest mare surplus ar trebui asociat cu preturi “normale” (adica, mai mici - nn). Cu toate acestea, exista un numar de alti factori de politici si de piata care sustin preturile ridicate. Slabirea dolarului este un factor in preturile inalte ale orezului, precum si elasticitatea preturilor ce exista intre grau si orez ca cereale alimentare, in hrana zilnica.

Problemele de calitate a decorticarii din SUA limiteaza oferta de orez de calitate inalta. Oferta limitata a Vietnamului (a doua tara mare exportatoare, cu 5,8 mil. tone fata de 6,5 mil. tone anul trecut, dupa Thailanda, cu 9,7 mil. tone - n.n.) si un pret minim, dar inalt de export, a constrans temporar alte vanzari pana la viitoarea recolta, cand noile oferte vor fi disponibile. In plus, desi India dispune de stocuri relativ mari (18 mil. tone la 1,4 miliarde locuitori), continua interdictia de export liber a orezului comun (cel cu bobul lung - basmati - este liber la export), limiteaza oferta de pe piata dupa parerea specialistilor americani, iar oferta mica de orez din Pakistan pentru 2010/11 (2,65 mil. tone) va ajuta sa sustina preturile.
In cazul graului, deschizatura dintre productia globala si cererea de consum sustine cresterea preturilor.

Ofertele mici si scaderea stocurilor de grau in principalele tari mari exportatoare, impreuna cu interdictia Federatiei Ruse de a exporta grau, au alimentat cresterea preturilor. De asemenea, la cresterea preturilor graului au contribuit si ofertele limitate de grau de calitate foarte buna din acest an de piata (2010/11) din Germania, Canada si Australia, toate tari mari exportatoare de grau.
La grau, ca si la orez, sunt o serie de factori de politici si de piata care determina preturile.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."