Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
ANSVSA face politica, reactiveaza suspiciunea de pesta si pune īn primejdie fermele de porci din Romānia

Situatia īn care a ajuns īntregul sistem de monitorizare a miscarii si abatorizarii porcilor pe teritoriul national, poate fi caracterizata printr-un singur cuvānt: Haos! De aceea, avertismentul nostru nu este unul gratuit: fermele comerciale de porci se afla īntr-un mare pericol.

Povestea acestui haos generalizat a īnceput īnca din 2004, cānd conducerea ANSVSA de la acea vreme a decis implementarea unui sistem informational, care sa gestioneze baza de date, īn care sa fie īnregistrate toate animalele domestice din Romānia, precum si miscarea acestora, īn conformitate cu prevederile Uniunii Europene, la portile careia bateam cu timiditate. Acest sistem a primit de atunci acronimul SNIIA.
Primul circ mediatic s-a declansat deja īn 2005, cānd mai multe rapoarte ale autoritatilor de control si audit au scos la iveala ca, īn ciuda sumelor uriase cheltuite de stat pentru implementarea acestui sistem, SNIIA era departe de a fi functional, numarul de animale īnregistrate neavānd nicio legatura cu realitatea din teren. Totusi, nu toata lumea a pierdut din aceasta afacere, daca avem īn vedere scandalul "crotaliilor", trecut sub tacere si niciodata finalizat cu vreo concluzie clara, īn afara de cāteva NUP-uri de rasunet.

Lucrurile s-au complicat si mai mult dupa aderarea noastra la UE si īnceperea activitatii Agentiei de Plati si Interventii īn Agricultura, cunoscuta de agricultori sub numele prescurtat APIA. Noua institutie avea nevoie ca de aer de sistemul SNIIA īntr-o forma pe deplin functionala pentru a acorda īn mod corect subventii crescatorilor de animale. Ca atare, s-a comandat "o extensie" a sistemului, care a mai costat īnca 180.000 de euro si care, īn final, s-a dovedit a fi o alta investitie dezastruoasa a statului. Dovada clara a acestei afirmatii se regaseste īn Raportul special - din 2011 - al Curtii de Conturi, cu denumirea "Auditul performantei privind implementarea, administrarea si gestionarea programului de identificare si de īnregistrare a animalelor si a utilizarii bazei de date īn acordarea subventiilor si a altor forme de sprijin din partea statului", pentru perioada 2007-2010, din care spicuim doar o singura concluzie ce a generat o paguba de peste 12 milioane de euro. Concluzia e ca "Activitatea de identificare si īnregistrare a animalelor, inclusiv crearea si utilizarea SNIIA si a bazei nationale de date, gestionate de acesta, nu si-au atins īn totalitate scopul si obiectivele pentru care au fost reglementate si finantate de la bugetul statului - de instrument necesar activitatilor de supraveghere si combatere a bolilor la animale, de certificare a starii de sanatate a acestora, īn vederea desfasurarii īn siguranta a comertului, precum si de asigurare a trasabilitatii de la ferma la consumatorul final, īn scopul asigurarii sigurantei alimentelor si a sanatatii populatiei".

Pornind de la aceasta realitate, adusa la cunostinta Executivului si a Legislativului, dupa cum se precizeaza īn raport, sa ne īntoarcem la porcii nostri! Conform Ordinului ANSVSA 40/2010, toti porcii din Romānia, precum si miscarea acestora pe teritoriul national, ar trebui sa se regaseasca īn acest celebru sistem SNIIA, tocmai pentru a se supraveghea si mentine sub control raspāndirea bolilor si pentru a se asigura trasabilitatea carnii de la ferma la consumatorul final.
Ei bine, īn acelasi context, ANSVSA publica īn 2010 un Ordin nr. 136, care reglementeaza miscarea porcilor pe teritoriul national, ordin care, īn realitate, nu a functionat niciodata. De fapt, autoritatile veterinare au recunoscut neoficial si īn repetate rānduri ca sunt depasite de situatie.

In decembrie 2011, ANSVSA posteaza pe site-ul propriu prima propunere de modificare a acestui ordin, prin care se dorea anularea perioadei stricte de vānzare a porcilor īn tārguri dintr-un motiv stupefiant, si anume ca "nimeni nu respecta aceasta prevedere". Din cauza reactiei vehemente a fermierilor, ANSVSA a batut īn retragere, cu promisiunea ca "va reexamina documentul".
Dar, din pacate, am intrat īn anul electoral 2012 si noul presedinte al Agentiei Sanitar-Veterinare s-a considerat obligat sa-si aduca contributia la campania pentru strāngere de voturi, aruncānd pe piata "breaking news": "Pāna acum, oamenii cresteau porci si nu aveau unde sa-i vānda. De acum, situatia se va schimba. Eu īi anunt pe oamenii de la tara din judetul Botosani ca, de la sfārsitul lunii viitoare (august 2012 - n.a.) vor putea sa-si vānda din nou porcii la abatoare. Asta īnseamna o schimbare īn bine pentru ei pentru ca vor putea sa-si valorifice munca".

La scurt timp dupa aceasta declaratie populista, ANSVSA posteaza o noua modificare a vestitului ordin, care practic anuleaza toate eforturile fermierilor din
Romānia de a scapa de cel mai mare pericol care īi pāndeste: pesta porcina. Da, aceeasi pesta porcina, cea care ne-a īmpiedicat, vreme de noua ani, sa mai exportam carne de porc!

Ce legatura este īntre acest subiect si proiectul de ordin? Una extrem de simpla si anume ca se da liber la haosul din transportul porcilor din gospodariile taranesti catre tārguri si oboare si catre alte gospodarii taranesti, cu renuntarea totala la verificarea starii de sanatate a acestora, totul bazāndu-se practic pe o declaratie pe proprie raspundere a proprietarului. Si poate ca va īnchipuiti ca vesitul ordin contine si pedepse pentru nerespectarea legii? Nici pomeneala!
Organizatiile de fermieri au ripostat din nou, solicitānd agentiei sa gaseasca solutii fezabile si lipsite de risc pentru introducerea īn circuitul economic a porcilor din gospodariile populatiei. Din pacate, aceste solutii nu se regasesc nici īn recenta forma a proiectului - cea din 18.10.2012. Dovada clara ca ANSVSA a actionat la comanda politica, īntocmind acest proiect de ordin - cu puternic iz electoral - este tocmai modificarea continutului acestuia de trei ori īn doar 10 luni!

Care sunt riscurile si pericolele publicarii īn Monitorul Oficial a acestei initiative legislative incoerente si paguboase pentru Romānia? Enumeram doar cāteva - pe cele mai evidente:
- reaparitia focarelor de pesta porcina, cu efect imediat de sistare a tuturor exporturilor de carne de porc din fermele autohtone pe termen nelimitat;
- prin anularea obligativitatii marcarii separate a porcilor īn abator, se va ajunge la imposibilitatea mentinerii sub control a sursei de provenienta a carnii si, implicit, īnselarea īncrederii consumatorilor;
- explozia evaziunii fiscale prin stimularea fara precedent a tranzactiilor "la negru", fara niciun fel de acte;
- riscul aparitiei īn Romānia a pestei porcine africane, care face ravagii īn Ucraina vecina, si unde focarele de boala au aparut pe acelasi fond al lipsei de control asupra miscarii porcilor domestici din gospodariile taranesti.

Daca am fi molipsiti de sindromul complotului īmpotriva Romāniei, ne-am īngrijora ca ne vrea cineva raul. Dar cum nu suntem, avem convingerea ca toate aceste demersuri meschine au ca substrat doar o crasa lipsa de responsabilitate din partea autoritatilor veterinare, aflate sub presiunea factorului politic.
Recent, la o īntālnire electorala din nordul Moldovei, Mihai ŗurcanu a afirmat ca a reusit sa emita acest act normativ īn pofida tuturor presiunilor venite din partea "mafiei carnii de porc". Rugat fiind sa nominalizeze cine a facut aceste presiuni, domnul presedinte a ramas fara grai. Noroc cu interventia prompta a mult mai versatului doctor Harbuz, recent avocatul consilier al primului ministru, care a cuvāntat astfel: "Circulatia porcului nu implica doar politicul. Vorbim de zona economicului. Este firesc sa fie presiuni foarte mari. Pentru ca, gānditi-va, sunt crescatori de porci, sunt ferme foarte puternice si nu au nevoie de un concurent īn piata. Porcul din gospodaria de subzistenta, īn conditiile īn care īndeplineste toate standardele sanitar-veterinare, de identificare, de trasabilitate, poate fi abatorizat, la fel ca si porcul din marile crescatorii. Desigur, aici intervine concurenta si niciodata competitia nu satisface pe toata lumea. Aici e problema. Dar este bine venita, ca ajutor, aceasta masura. A salvat foarte mult din ceea ce īnseamna economia rurala. Pentru ca astazi, oamenii īsi pot exploata produsul agricol, zootehnic īn piata libera".

Este greu de īnteles cum un medic veterinar, ca Liviu Harbuz, poate sa aiba o asemenea conceptie despre productia comerciala a carnii de porc, avānd īn vedere īndelungata sa experienta īn sistemul sanitar-veterinar.
Fermierii nu se tem de concurenta gospodariilor taranesti pentru ca acestea vor intra pe piata carnii de porc, ci de faptul ca aceasta intrare libera va conduce la disparitia oricarui control asupra raspāndirii bolilor si asupra vānzarilor ilegale de porci catre abatoare.
Mai mult, fermierii sunt de acord cu liberalizarea pietei carnii de porc, dar cu urmatoarele conditii:
- toti producatorii de carne de porc sa respecte legislatia actuala privind sanatatea animalelor, transportul si bunastarea īn mod unitar, fara derogari si exceptii;
- carnea provenita de la porcii din gospodarii sa fie dirijata catre piata printr-un sistem canalizat intern, prin care sa se mentina o diferentiere clara īn functie de sursa si astfel, functionarea corecta a principiului european al trasabilitatii carnii de la crescator la consumator;
- ANSVSA sa garanteze ca īntregul corp medical veterinar īsi va face datoria īn monitorizarea si controlul sanatatii animalelor, transportului, abatorizarii, procesarii si comercializarii carnii de porc;
- noul ordin sa prevada sanctiuni clare si drastice pentru nerespectarea prevederilor sale, prevederi care, īn noul format, lipsesc cu desavārsire.

Ar mai fi multe de spus, īnsa, pentru claritate, ne oprim aici.
Cert este ca, prin promovarea acestui ordin, ANSVSA īsi asuma riscul enorm al distrugerii totale a fermelor comerciale de producere a carnii de porc, ferme ce asigura mai bine de jumatate din consumul anual al romānilor.
De asemenea, īsi asuma riscul anularii oricaror sperante ale fermierilor autohtoni de a redeveni vreodata exportatori de carne de porc.
Pentru ca nu se pune problema "daca" acest lucru se va īntāmpla, ci doar cāt de curānd!

Dimitrie MUSCA, Combinatul Agroindustrial Curtici, Arad

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.