Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
O lege a profesiei de agricultor

Si eu cred ca este nevoie de o lege prin care sa se defineasca profesia de agricultor. Sa fii agricultor nu e o meserie pentru oricine, desi multi asa o vad. In Franta, de exemplu, unde exista o lege a profesiei agricole, tanarul care vrea sa se instaleze intr-o ferma trebuie sa aiba minim un bacalaureat agricol. Plus un stagiu de practica de cateva luni, intr-o ferma situata la 60 km distanta de adresa de resedinta.

Un agricultor, de exemplu, trebuie sa fie autorizat sa foloseasca insecticide, pesticide, ingrasaminte si tot ce inseamna chimicale. Unele dintre aceste substante sunt deosebit de periculoase, nu pot fi date pe mana oricui. La noi, produsele chimice se aplica aproape necontrolat. Neglijenta aici este periculoasa si pentru consumatori.

Nici pamantul agricol nu trebuie sa-l lasam pe mana oricui. Trebuie sa avem siguranta ca cel care il cultiva are o anumita conduita profesionala. Ca nu il iroseste. Totusi, pamantul agricol este un bun care ne priveste pe toti.
Sunt de acord ca agricultorul este important si din unghiul de vedere al fiscalizarii. Cei care lucreaza si castiga din agricultura sunt datori, ca toti ceilalti cetateni, sa plateasca taxe si impozite catre buget. Si ei beneficiaza de asistenta sanitara (asa cum e!), de scoli, de drumuri etc.

Este nefiresc ca statul sa plateasca subventii pe suprafata la un milion de agricultori din care doar cateva mii sa isi respecte datoriile fiscale. Aflu ca sunt oameni care au chiar peste o mie de hectare pe care le exploateaza "pe persoana fizica". Incaseaza mai mult de o suta de mii de euro fara sa plateasca nimic la stat!

De aceea, cred ca avem nevoie de o lege a profesiei de agricultor. O lege riguroasa, nu facuta de cineva care isi da cu presupusul. O lege care sa se si aplice.

Pe de alta parte, o astfel de lege ar fi de mai mare folos daca am avea si scoli pentru profesionisti ai agriculturii. Liceele agricole au ramas doar cu numele. Universitatile scot ingineri agronomi pe banda rulanta, dar 60% din absolventi nu stiu aproape nimic. Daca invatamantul in domeniu se va imbunatati, iar aceasta lege va fi aplicata, cu siguranta domeniul agricol va face un pas important.

Dimitrie MUSCA,
Curtici, jud. Arad



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.