Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Monsanto l-a sponsorizat pe Mos Craciun la Sinesti

La sfarsitul anului trecut, primaria din Sinesti (Ialomita) a primit de la compania Monsanto o sponsorizare de 34.000 de lei (9.990 dolari), pentru cadourile lui Mos Craciun.

Toti copiii mai mari de un an, aproape 400 la numar, au primit astfel daruri. Comuna Sinesti are 2.860 de locuitori. "Copiii au fost foarte impresionati. Am cumparat numai lucruri de buna calitate", spune Andrei Constantin, primarul comunei, aflat la primul mandat si fermier cu 3.000 de hectare. "Am mai avut si alti sponsori. Nici nu am cheltuit toti banii.

Din cei ramasi le cumparam carti la sfarsit de an scolar si cu ce mai strangem, vrem sa le luam treninguri, de Craciun", spune Constantin.
Monsanto detine la Sinesti o statie de procesare si conditionare a semintelor, cea mai moderna din Europa. In plin sezon de recoltare, aici lucreaza 400 de persoane, iar in extrasezon raman o suta. Samanta produsa in Romania poate acoperi 2 milioane de hectare. Cea mai mare parte merge la export. Principalele piete sunt Rusia si Ucraina.

Adrian MIHAI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."