Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
In viitor, vom merge cu carburanti produsi din alge?

Tehnologiile regenerabile se dezvolta intr-un ritm alert, iar cercetatorii implicati propun proiecte noi foarte interesante de la concept pana la detaliile comerciale. Revista britanica Farmers Weekly prezinta, in ultimul numar, o solutie care poate parea excentrica: alge cultivate pentru biocombustibil.
Probabil ca aceasta tehnologie va sta la baza generatiei viitoare de biocarburanti. Functioneaza prin exploatarea capacitatii naturale a algelor de a fixa dioxidul de carbon, utilizand doar apa de mare si lumina soarelui. Uleiul produs de alge poate fi rafinat in etanol si utilizat drept carburant.

Cum functioneaza?
Anumite tulpini de alge, caci nu toate sunt bune pentru a fi transformate in ulei, sunt cultivate in bazine si lagune. Sunt mai multe sisteme de cultivare si recoltare a algelor, majoritatea asemanatoare agriculturii clasice, pe sol. Doar ca aici se lucreaza cu apa sarata.
Algele sunt recoltate din bazine folosind o centrifuga si apoi procesate pentru a se extrage uleiul. Acest ulei este apoi rafinat, prin hidrocracare si hidrogenare, de exemplu. Produsul obtinut poate fi folosit cu incredere pana si in industria aeronautica. Un alt sistem, mai avansat, catre care se va orienta cercetarea in urmatoarea perioada, este cum sa extraga continuu ulei din alge fara sa le distruga fizic in timpul procesarii.
Avantajele biocarburantului din alge
Multe firme mari din domeniul chimiei dezvolta alge pentru biocarburant si isi argumenteaza investitiile in cercetare prin faptul ca algele raspund celei mai mari probleme, a sustenabilitatii si a necesarului de teren agricol.
European Biofuels Technology Platform (EBTP) spune ca algele au un potential de productie de 10 ori mai mare in ce priveste biomasa si uleiul la hectar, comparativ cu productiile terestre. In plus, pentru alge se pot face bazine pe teren neagricol. Asadar, nu intra in competitie cu celelalte culturi, dedicate alimentatiei.
EBTP este o structura infiintata in 2006, care cuprinde partile interesate in dezvoltarea biocarburantului din ramuri diferite, ca industrie, producatori de biomasa, cercetatori, totul intr-un parteneriat public-privat. Un an mai tarziu, EBTP publica o strategie a cercetarilor si dezvoltarii, in care trasa liniile politicii biocombustibililor pana in 2030. Iar in octombrie 2012, Comisia Europeana pblica o propunere de minimizare a impactului biocarburantilor, bazandu-se pe raporturile EBTP.
Din studiile publicate de EBTP, algele pot creste de 20-30 de ori mai repede decat culturile conventionale. Aceasta permite foarte multe recolte intr-un an. De asemenea, pentru cresterea algelor, se foloseste apa de mare, care este suficienta. Culturile de alge pentru biocarburant se pot dezvolta foarte bine in regiunile secetoase ale globului. Cum va ajunge apa de mare acolo, asta e alta problema.

Cat de aproape este carburantul din alge?
La prima vedere, pare ca nu va fi un carburant de care sa auzim prea curand. De exemplu, in Marea Britanie s-a format un trust al carbonului, care reuneste 11 universitati si institute de cercetari. Scopul lor este sa ajunga la o productie de 70 de milioane de litri de biocarburant din alge pana in 2030.
In 2009, EBTP a initiat un departament specializat in acvacultura, numit Algae Task Force.
Iar in Statele Unite, o companie, Sapphire Energy, lider de piata in studierea si productia algelor, a fost numita de revista Forbes drept una dintre cele mai promitatoare companii din piata. Intre partenerii Sapphire Energu este si grupul Monsanto.
De curand, ei au lansat pe piata si primul automobil hibrid, care va traversa Statele Unite folosind doar benzina amestecata cu carburant din alge.
Mai aproape de noi, in Germania, o companie a investit 4,5 milioane de euro in fabricarea de bazine pentru cultura algelor. Iar in Austria o fabrica de biocarburant din alge a fost construita cu pretul de 9 milioane de euro. Aici se vor produce 1,2 milioane de litri de biocarburant pe an, utilizand alge din Brazilia.

traducere si adaptare
Andrei OSTROVEANU



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.