Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Ciolos si Comisia de agricultura a PE

Comisia de agricultura si dezvoltare rurala din Parlamentul European a aprobat liniile generale ale reformei Politicii Agricole Comune. Membrii comisiei au votat in favoarea conditionarii a 30% din ajutoarele directe de respectarea normelor de mediu, precum diversificarea culturilor sau mentinerea pasunilor permanente. De asemenea, eurodeputatii au sustinut reechilibrarea subventiilor in favoarea micilor agricultori, printr-o plafonare la 300.000 de euro a ajutoarelor, incepand din 2014.

Comisia a apreciat principiul convergentei externe (echilibrarea platilor pe suprafata intre tari) si repartizarea mai buna a subventiilor intre exploatatii, prin intermediul unei plati unice la hectar (principiul convergentei interne). Acest din urma principiu ar putea fi insa flexibilizat de catre tarile membre.
Pozitia Comisiei este doar consultativa, ea trebuie sa fie confirmata de plenul Parlamentului European, in luna martie, pentru a servi drept baza de negociere cu Consiliul UE.

Comisarul Dacian Ciolos, stramtorat de lipsa unui acord al sefilor de state asupra bugetului agricol, vrea sa dea o importanta mai mare acestei aprobari.
Intr-o declaratie de presa, Ciolos saluta votul membrilor comisiei: "Este pentru prima oara cand procedura de codecizie este aplicata unei reforme PAC. (...) Sunt bucuros ca acest vot confirma principiile formulate de Comisia Europeana. Arata ca propunerile prezentate pe 12 octombrie 2011 constituie un punct de echilibru pentru un numar mare de subiecte, inclusiv o distributie mai echitabila a subventiilor directe, plafonarea platilor, notiunea de agricultor activ, inverzirea - 30% din primul pilon, sprijinul pentru tinerii agricultori, o politica de dezvoltare rurala mai eficienta, orientata spre inovare si spre intarirea organizatiilor de producatori".

Un acord politic asupra reformei PAC este asteptat in luna iunie. Faza finala a negocierilor va putea incepe dupa adoptarea bugetului UE pentru perioada 2014-2020. Parlamentul European si Consiliul vor putea adopta apoi, fiecare, mandatul de negociere, care va deschide calea trilogurilor intre Parlamentul European, Consiliu si Comisia Europeana.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.