Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
SIMA - capitala masinismului agricol

Saptamana trecuta. am avut ocazia sa particip la Salonul International al Masinismului Agricol de la Paris. Expozitie mare, impunatoare as putea spune. Este a doua in lume ca dimensiuni, dupa Agritechnica de la Hanovra. Cifrele organizatorului spun ca au venit aici peste 250.000 de vizitatori in doar 5 zile. O medie de 50.000 de vizitatori pe zi.
Pentru ei au expus toate numele cu greutate din industria constructiilor de masini agricole si cateva sute de branduri de care nu am auzit pana acum. Pentru ca, in Europa de Vest, lumea micilor constructori de utilaje de prelucrare a solului (mai putini se baga la tractoare, sunt totusi obiecte complexe) este una vie, dinamica, care chiar vinde.
Editia de anul acesta a avut si o incarcatura jubiliara. A fost editia cu numarul 75. Prima expozitie SIMA s-a tinut in 1922, la Paris, intr-un palat, pe Champs Elysees. Tractiunea animala era atunci dominanta. Apoi, expozitia s-a tot mutat in diverse parti ale orasului, dupa cum se construiau cele mai noi si mai mari spatii expozitionale. Pe locul actual, in nordul Parisului, la Villepinte, s-a stabilit in 1991.

O scurta descriere a unei expozitii greu de cuprins
Evenimentul se desfasoara exclusiv in hale. Nu exista standuri afara. Pentru confortul vizitatorilor, la fiecare intrare exista garderobe. Parcarea, de cateva zeci de ori cat o parcare de hipermarket, e deservita de un autobuz, care duce soferii cat mai aproape de masina poate. Pentru pedestri exista o gara care leaga expozitia de Paris. Trenul se numeste RER si este un fel de tren de navetisti. Nu este prea curat, dar circula cu precizie.
La fiecare intrare, fete dragute (doar suntem in Franta, nu?) ofera harti ale expozitiei, ale orasului, tot felul de panglici branduite de agatat de gat, mici nimicuri cu numele unei firme ori alta.

Statul la coada la garderoba este aproape obligatoriu. Caci afara sunt doar 3 grade in timp ce in halele SIMA sunt vreo 24. Poate deveni inconfortabil sa strabati expozitia in palton. Cu tot numarul urias de vizitatori din fiecare zi, cozile merg repede.
Apoi, odata intrat intr-una din hale, ti se deschide perspectiva unei zile de marsaluit prin targ. Aleile sunt lungi de nu li se vede capatul, iar o hala are lejer cateva hectare. Marile firme au standuri de mii de metrii patrati. Nerostita, dar impresionanta pentru vizitatori, este concurenta dintre marii contructori. Ei se intrec, in special, in dimensiuni, spectacole, jocuri de lumini si incearca sa aiba un stand mai frumos ca al celorlalti.
Utilajele stau atent aranjate, de mana de profesionist. Tot mai des fisele tehnice pe hartie au inceput sa fie inlocuite cu ecrane tactile. O simpla apasare si datele tehnice plus o multime de alte detalii sunt la degetul mic al vizitatorului, in cateva limbi de circulatie.
Pe deasupra capetelor, ecrane generoase redau clipuri promotionale la utilajele aflate sub ele.

Omul agricol umple fiecare stand pana devine dificila inaintarea.Se uita la fiecare echipament, se urca in cabine, cere informatii si pleaca cu o sacosa plina de pliante.
Organizatorii spun ca din cei 250.000 de vizitatori, cam 70% sunt profesionisti, fermieri ori contractori agricoli (un fel de prestatori de servicii, foarte raspanditi in Vest). Pe mine m-a impresionat numarul mare de vizitatori veniti cu copiii si cei cu diverse probleme. Am vazut vizitatori cu un picior sau o mana in gips, am vazut oameni in scaune cu roti, animati de curiozitate, invartindu-se pe langa utilaje si purtand discutii normale. Radu Luigi, de la Claas Romania, un fin observator, imi spunea ca este o atitudine fireasca si ca persoanele cu dizabilitati sunt tratate la fel ca cele normale. Iar pe un fermier, un picior rupt nu-l opreste sa vina la o expozitie de amploarea SIMA.

Cateva din noutatile constructorilor
Parca anul acesta constructorii si-au tinut noutatile in frau. Cei mai multi au lansat cate una, poate doua. Multe voci spuneau ca vor fi mai multe in toamna, la Hanovra. Vom vedea.
John Deere a adus un tractor care poate utiliza diferite tipuri de carburant fara nici un fel de adaptare. Tractoristul trece de la motorina la biodiesel fara probleme. Pentru modelul Multifuel, constructorul a primit medalia de aur a SIMA.
Erau mai multe noutati interesante in standul John Deere, dar asupra lor vom reveni intr-un alt numar al revistei.
New Holland a imbracat in blugi generatia T5. Alaturi de el era un model T6, AutoCommand, de un albastru metalizat.
In standul Claas era expus un Axion 850, din noua generatie 800, care va fi disponibila pe piata abia din 2014.
Lamborghini a lansat gama Nitro, cu motoare de 3,5 litri si puteri intre 100 si 120 CP.
Case IH a generalizat transmisia fara trepte CVX pe tractoarele intre 110 si 370 CP, adica pe Maxxum, Puma si Magnum.
Laverda a participat in standul AGCO si a lansat noua combina M 400 LCI, cu buncar de cereale de 8.500 litri, cu motor AGCO Power.
Horsch a dezvaluit versiunea HD a discului Joker.
Dar, despre noutatile pregatite pentru 2013-2014 vom scrie pe larg in numerele urmatoare.

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.