Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
La Mures, Claas va prezenta prima Lexion Montana 760, abia vanduta in tara

Combina a fost cumparata de Pigband SRL, o ferma din loc. Band, jud. Mures. Lucreaza 600-700 de hectare cu cereale si cresc cateva zeci de mii de porci pe an. Un atu al acestei combine este ca recolteaza in aproape orice conditii de panta. Aceasta este un avantaj in fermele de cultura mare din Transilvania, unde 62% din suprafata agricola este pe curba de nivel. Dar, datorita faptului ca terenurile sunt foarte bune, fermierii le cultiva.

Claas Lexion Montana este dezvoltata special pentru zonele deluroase, unde recoltarea era limitata de gradul de incarcare a combinei. Claas mizeaza in Mures pe o piata care sa cumpere intre 5 si 10 combine noi pe an. E o piata buna, dar acum fermierii prefera sa-si aduca utilaje second hand de afara.

Ce caracteristici trebuie sa aiba in plus o combina de panta?
In esenta, este aceeasi combina Claas Lexion. Motorul este Caterpillar, in 6 cilindri, de 12,5 litri, si dezvolta nominal 330 CP. Dar Montana are doar cateva modificari esentiale. Se schimba de pilda puntea fata si puntea spate. Inclinarea hidraulica se realizeaza din puntea fata. Ea oscileaza stanga dreapta iar puntea spate are un sistem de prindere nou, de tip paralelogram. Aceasta permite o inclinare de 30 de grade a combinei.
Detalii despre acest utilaj ne-a dat Ferencz Zoltan, directorul filialei Agrocomert Holding de la Mures. El este vanzatorul primului Lexion Montana 760 din tara. "Este o combina pe roti si are diferential blocabil pe fata. In zonele unde scade aderenta pe roti pentru ca este inclinare, combainierul il poate cupla pentru a mari aderenta combinei.
Montana este o combina pe care noi, in Transilvania, o recomandam fermierilor cu 500-600 de hectare. Nu pentru ca nu poate recolta mai mult. Ci pentru ca fermele de aici au parcelele imprastiate. Si combina trebuie plimbata mult de la o sola la alta.
Cand cumpara un astfel de echipament, fermierul are in vedere distanta dintre terenuri. De aceea, cel mai mic header cu care o recomandam noi este de 5,4 metri, iar cel mai mare este de 7,5 metri. Sunt headere Vario, pregatite pentru cultura de rapita.
Sistemul simplu construit de Claas permite ca un tractorist sa cupleze ori sa decupleze masa de taiere in 20 de minute. Lucrand de unul singur si punand hederul pe caruciorul de transport. Adica este un sistem foarte simplu."
Pentru lucrul pe panta headerul este multicontur, un alt patent Claas. Canalul central de alimentare este articulat atat stanga dreapta, cat si sus jos pentru o miscare foarte libera a headerului. Sistemul este comandat de 4 cilindri hidraulici. In functie de miscarea headerului, acestia permit o buna copiere a solului, chiar daca gradul de incarcare a combinei nu ii permite sa se incline.

Electronica usureaza munca combainierului
Combina Lexion Montana poate fi dotata cu aproape toate acronimele electronice de la Claas, ca Cebis, Cemos, Cemos Automatic, Cruise Pilot, Telematics, toate garantand confort si mai ales control asupra utilajului. Ferencz Zoltan scoate in evidenta sistemul Cebis deoarece majoritatea senzorilor trimit informatii la acest sistem.
Inclusiv un umidometru masoara umiditatea recoltei si deduce greutatea materialului in functie de debit.
Sistemul computerizat arata suprafata recoltata, cate tone s-au recoltat la suprafata, variatia umiditatii si o multime de alte detalii. De exemplu, spune reprezentantul Agrocomert Holding, combainierul poate sa-si faca setari pentru o parcela si anul urmator doar apasa un buton si combina revine la acele setari fara ca el sa aiba altceva de facut.
In plus, variatorul de vant este comandat de Cebit. Iar turatia tobei este si ea reglabila din acesta."

Dar se descurca combainierii cu toata acesta electronica?
Directorul filialei Agrocomert spune ca da, fara probleme. "Combainierul care lucreaza pe Claas Lexion Montana e un tip de 58 de ani, care si-a inceput "cariera" pe o Sema. Dupa o pregatire de doua zile, el lucra foarte bine cu combina. A fost receptiv si s-a obisnuit cu Cebis-ul imediat. Chiar nu ma asteptam, caci vazusem tineri care se poticneau in lucrul cu acest sistem. Pentru confort, combina are clima automata. Eu recomand clientilor sa aleaga radio cu hands free pentru telefonul mobil. Asa ca operatorul nu trebuie sa tina telefonul in mana, mai ales ca lucreaza cu o scula de cateva sute de mii de euro, si daca ia un stalp nu-i nimeni fericit."

Andrei OSTROVEANU
andrei.ostroveanu@agrinet.ro


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.