In aceasta luna, primavara isi intra in drepturi in zona de campie si dealuri, unde se intetesc lucrarile de imbunatatire a pajistilor permanente si cele ce vizeaza pregatirile patului germinativ, inceperea pasunatului din care se amintesc:
- Continuarea defrisarii vegetatiei lemnoase daunatoare;
- Incheierea actiunii de imprastiere a musuroaielor si nivelarea terenului;
- Incheierea fertilizarii cu gunoi de grajd si aplicarea amendamentelor;
- Continuarea lucrarilor de imbunatatiri funciare (combaterea eroziunii, eliminarea excesului de umiditate etc);
- Continuarea aplicarii ingrasamintelor chimice progresiv pe altitudine dupa topirea zapezii;
- Intensivizarea lucrarilor de suprainsamantare sau reinsamantare a pajistilor cu covor ierbos degradat;
- Eliminarea crengilor uscate si plombarea scorburilor la arborii izolati de pe pasuni;
- Finalizarea lucrarilor de plantare arbori pentru umbra si imprejmuirea lor;
- Reparatii la alimentarile cu apa (puturi, jgheaburi etc) podete, drumuri, garduri de imprejmuire, adaposturi pentru animale, stani si alte dotari pentru sezonul de pasunat;
- Inceperea sezonului traditional de pasunat pe izlazurile comunale si pasuni comune dupa data de 23 aprilie (Sf. Gheorghe) si respectarea pasunatului rational pe specii si categorii de animale.

In zona montana pe masura ce zapada se topeste progresiv pe altitudine si terenul o permite se avanseaza cu lucrarile de imbunatatire prezentate pentru zona de campie si dealuri.
Din punct de vedere organizatoric, se incheie ultimele adunari generale ale crescatorilor de animale si al detinatorilor de pajisti, plata restantelor, taxelor de pasunat, repartizarea pasunilor si alte actiuni inainte de inceputul sezonului de pasunat.
Un interes aparte ar trebui sa-i acordam Saptamanii verzi a pajistilor (16 - 22 aprilie), care ar trebui sa urmeze imediat dupa mai bine cunoscuta Luna a padurii (15 martie - 15 aprilie).

Prima tentativa de organizare la nivel national a unei Saptamani a pajistilor a avut loc in anul 2007, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajisti - Brasov, in colaborare cu Societatea Romana de Radiodifuziune, Radio Antena Satelor si Asociatia AGROM-RO Sangeorgiu de Mures.
Aceasta actiune la care au participat fermieri, gospodari si primari din judetele Brasov, Covasna si Mures, cadre de raspundere din MADR, ASAS Bucuresti, USAMV - Bucuresti si Cluj-Napoca si altii s-a dovedit a fi deosebit de utila, fapt pentru care in anii urmatori s-au facut demersuri pentru generalizarea ei la nivel de tara.
Din pacate, insistentele noastre nu au gasit pana acum intelegerea asteptata pentru demararea unei Saptamani a pajistilor prin care sa se constientizeze populatia spatiului rural asupra necesitatii gospodaririi optime a acestui important mod de folosire a terenului agricol.
Redam mai jos continutul ultimei noastre interventii, impreuna cu forul nostru tutelar ASAS Bucuresti, adresata MADR, Consiliilor judetene si Directiilor pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din toata tara:

Saptamana verde a pajistilor, o necesitate pentru dezvoltarea rurala
Starea deplorabila in care sunt pajistile tarii noastre este cauzata de scaderea dramatica a efectivelor de animale ierbivore, bovine si ovine, a extinderii exponentiale a parloagelor din arabil, livezi si vii, utilizate sporadic ca furaj prin pascut si cosit, dar mai ales a lipsei totale de interes al comunitatilor locale pentru acest mod de folosinta agricola. Desi exista o oferta foarte mare de suprafete pentru pasunatul animalelor, in multe cazuri nutretul este insuficient, din cauza productiilor foarte scazute si a calitatii necorespunzatoare generate de lipsa aproape totala a lucrarilor de ingrijire si fertilizare, a absentei unor dotari minime ca alimentari cu apa, umbrare etc
Institutia izlazului comunal a functionat cu buna reusita pana prin anii 1960, inainte de finalizarea colectivizarii agriculturii dupa care a inceput treptat sa fie neglijata pana in zilele noastre.

In trecut, localitatile cu izlazuri comunale bine gospodarite aveau animale corespunzatoare de munca pentru cultivarea pamantului, lapte si carne din belsug, obstea era unita si bine instruita pentru activitati in comun si, nu in ultimul rand, aveau mai putini analfabeti. Copiii care nu mai pasteau animalele puteau astfel sa frecventeze scoala.

Acum nu facem nimic pe aceste suprafete si ne aducem aminte de izlazul comunal abia in momentul scoaterii animalelor din gospodaria proprie, la pasunat. Cunoscand progresul tehnic din agricultura cu evolutia sociala si culturala a locuitorilor din mediul rural al altor tari, nu se poate afirma ca lucrurile sunt in ordine la noi, cu valorificarea eficienta a fondului funciar de care dispunem, in care se inscriu si pajistile permanente.
In gospodariile populatiei sunt concentrate inca cele mai mari efective de bovine si ovine care valorifica productia acestor pajisti, prin pasunat in comun (devalmasie) pe izlazuri comunale, pasuni comune etc, fiind de neinteles de ce, in ultimele doua decenii, au fost neglijate aproape in totalitate actiunile pe aceste suprafete destinate productiei agricole.
Din acest considerent, este necesara o schimbare totala de atitudine fata de pajistile permanente si revenirea la ce a fost in trecut institutia izlazului comunal.
Pentru revigorarea lucrarilor de intretinere si gospodarire mai buna a pajistilor tarii, Academia de Stiinte Agricole si Silvice si institutul de profil va propun demararea Saptamanii verzi a pajistilor in perioada 16-22 aprilie, inainte de 23 aprilie (Sf. Gheorghe) data traditionala de incepere a pasunatului la romani, pe care va rugam sa o difuzati si la institutiile din subordine.

Actiunile organizatorice din Saptamana verde a pajistilor ar consta in:
- Clarificarea proprietatii pajistilor al concesiunii si arendarii, cine le foloseste, cu ce specii si categorii de animale, inventarul dotarii pasunilor (alimentari cu apa, drumuri de acces, garduri de imprejmuire, adaposturi, arbori pentru umbra etc), durata sezonului de pasunat si altele;
- Evaluarea eficientei lucrarilor efectuate pe pasunea comunala in anii precedenti si ce lucrari sau materiale s-au achizitionat din taxele de pasunat incasate de la crescatori sau alte fonduri alocate pentru imbunatatirea si folosirea pasunilor, bilant asemanator unui buget de venituri si cheltuieli pastorale;
- Analiza cum s-au folosit pajistile in anul precedent tinand seama ca pe izlazul comunal de langa localitati sau pasunea comunala de la o distanta mai mare, prioritate absoluta o au vacile de lapte care incheie sezonul de pasunat in 26 octombrie (Sf. Dumitru), dupa care pasunea "se odihneste" fiind in repaus total pana la 23 aprilie (Sf. Gheorghe) fara a fi calcata de nici un alt animal, asa cum erau legile si cutumele nescrise pe meleagurile noastre, pana in urma cu o jumatate de secol, cand erau respectate cu strictete de catre toti locuitorii satelor;
- Verificarea inca o data a listei crescatorilor de animale si a animalelor invoite pe izlazul sau pasunea comunala;
- Plata taxelor de pasunat restante pentru acest nou sezon, justificarea cheltuielilor facute pana in prezent si ce se va face pe viitor cu sumele incasate de la crescatori, din subventii sau alte surse;
- Mobilizarea crescatorilor in perioada aceasta pentru prestarea unor lucrari specifice pe pasunea comunala, un numar de zile munca in functie de numarul de animale invoite in acest an.

Lucrarile propriu-zise pe teren ar consta in:
- Repararea fantanilor, a jgheaburilor pentru adapat, dezinfectarea apei cu var sau alte substante, repararea drumurilor de acces, podete, adaposturi, imprejmuiri etc;
- Plantarea si ocrotirea pomilor fructiferi pentru umbra, in special al nucului acolo unde creste, al arborilor in acelasi scop (salcami, stejari, plopi etc) si intretinerea celor solitari existenti pe pasune, prin varuirea tulpinilor, taierea crengilor uscate, plombarea cu ciment a scorburilor si alte masuri de prelungire a existentei acestora ca parte integranta din patrimoniul pastoral;
- Lucrari de combatere a vegetatiei lemnoase daunatoare prin defrisarea ei, scoaterea radacinilor pentru a nu lastari din nou, scoaterea cioatelor, taierea scaietilor etc;
- Lucrari de nivelare a musuroaielor care se pot efectua si mecanizat, adunarea pietrelor etc;
- Suprainsamantarea zonelor unde au stationat animalele sau a altor goluri din covorul ierbos si ingradirea lor pana la cresterea ierbii inainte de a fi pascuta;
- Alte lucrari ce privesc imbunatatirea covorului ierbos prin eliminarea excesului de umiditate, corectarea reactiei solului, fertilizare, reinsamantare, irigare etc;
- Impartirea pasunii comunale pe specii si categorii de animale, neamestecul dintre ele, respectarea incarcarii si asigurarea pazei, astfel ca alte animale din afara, in special oile, sa nu pasuneze la adapostul noptii sau in plina zi pe pasunea rezervata vacilor sau pe culturile agricole, fiind singura tara din UE unde astfel de nereguli se petrec frecvent in spatiul rural.
In Saptamana verde a pajistilor, pe langa actiunile concrete din teren pentru imbunatatirea, folosirea si dotarea pajistilor, se pot face emisiuni la radio si la TV pe aceasta tema, intruniri stiintifice, mese rotunde, manifestari folclorice pastorale, expozitii si altele, astfel ca intreaga suflare din spatiul rural sa constientizeze importanta pajistilor, cea mai ieftina resursa furajera fara de care nu se poate redresa cresterea animalelor ierbivore si pe ansamblu economia rurala ca parte integranta a economiei nationale.
Va dorim mult succes in organizarea acestei nobile actiuni si spor la munca!


dr. ing. Teodor MARUSCA,
ICD Pajisti - Brasov