Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Myo-O a ieftinit silozurile McSilo

"Pentru o celula de 250 de tone, acum avem un pret de 27.000 de euro. Iar pentru o celula de 2.000 de tone, acum pretul este de 70.000 de euro", spune Laurentiu Idita, specialist silozuri al companiei Myo-O.
Aceasta inseamna o scadere cu aproape 10.000 de euro pentru o celula.
In acest moment Myo-O vinde 6 tipuri de celule, de la 250 la 2.000 de tone. "Produsele noastre sunt de nivel mediu" spune Idita. "O recunoastem deschis, nu sunt produse de top, dar nu sunt nici cele mai ieftine produse de pe piata."
Acum doi ani, Myo-O lansa sistemul de silozuri McSilo, care cuprinde toate elementele pentru ca fermierul sa aiba un siloz de care sa fie multumit. "Am folosit in acest concept elevatoare cu cupe, un snec pentru descarcare, o celula cu sistem de control al temperaturii si cu sistem de aerare. Doar vrem ca fermierul sa scoata din siloz cereale de calitate superioara", spune Idita.
Optional, se poate achizitiona un melc maturator. Acesta matura fundul celulei pentru a evacua toate cerealele. Este foarte bun caci atunci sistemul nu are nevoie de multe persoane. Un singur om poate goli celulele silozului.
In realitate, un fermier nu doreste de obicei o singura celula mare, ci are nevoie de mai multe celule, mai mici.

"Noi incercam sa obtinem un sistem mai ieftin in acest caz. Sa dau un exemplu: daca un fermier are nevoie de doua celule de 1.000 de tone fiecare, acestea vor fi ceva mai ieftine decat o singura celula de 2.000 de tone. Pentru ca reducem anumite echipamente. De pilda, vom folosi un singur elevator cu cupe dotat cu un deviator cu doua cai, in loc de doua elevatoare, cate unul pentru fiecare celula.
Vindem o gama flexibila, ce se poate modifica in functie de nevoile fermierului. Putem introduce sau scoate anumite elemente", explica specialistul Myo-O.
Celulele sunt importate de la doua firme spaniole, Symaga si Silos Cordoba. Au produse foarte bune, bine galvanizate, de 450 de grame in cazul Symaga si de 600 de grame in cazul Silos Cordoba.

Pentru echipamente, Myo-O colaboreaza cu firma Kongskilde, iar pentru uscatoare cu Antti Teollisuus, ambele companii scandinave, din Suedia si, respectiv, Finlanda.
"Am cautat produse foarte bune, cu o garantie mare. Asta ne ajuta sa nu avem service foarte des la beneficiari.
Pentru un fermier de 1.000 de hectare, noi recomandam un siloz in linie. Pentru inceput 4 celule de 500 de tone. Cu un elevator fiecare. Sistemul de descarcare se face pe aceeasi linie centrala. Varianta aceasta reprezinta o investitie in jur de 100.000 de euro. Noi nu punem la socoteala fundatia. Pentru ca nimeni nu poate aproxima costurile ei pana nu are un studiu geologic."
Conform normativelor din Romania, rezistenta se calculeza in functie de incarcarea cu vant, zapada si seism. In Romania, sunt trasate 3 zone diferite. Partea de Vest a tarii este in zona cu cea mai mica incarcare de zapada. Cea mai mare incarcare de zapada este de-a lungul Dunarii si in zona Moldovei. In principiu, asta nu e treaba fermierului, dar trebuie sa fie constient de problemele acestea.
Myo-O are in lucru si proiecte complexe, cu celule tampon. Dar acestea sunt sisteme de peste 10.000 de tone. Piata cere si astfel de silozuri, desigur, si nu pentru acesti fermieri a fost lansat programul McSilo.

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.