Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Myo-O a ieftinit silozurile McSilo

"Pentru o celula de 250 de tone, acum avem un pret de 27.000 de euro. Iar pentru o celula de 2.000 de tone, acum pretul este de 70.000 de euro", spune Laurentiu Idita, specialist silozuri al companiei Myo-O.
Aceasta inseamna o scadere cu aproape 10.000 de euro pentru o celula.
In acest moment Myo-O vinde 6 tipuri de celule, de la 250 la 2.000 de tone. "Produsele noastre sunt de nivel mediu" spune Idita. "O recunoastem deschis, nu sunt produse de top, dar nu sunt nici cele mai ieftine produse de pe piata."
Acum doi ani, Myo-O lansa sistemul de silozuri McSilo, care cuprinde toate elementele pentru ca fermierul sa aiba un siloz de care sa fie multumit. "Am folosit in acest concept elevatoare cu cupe, un snec pentru descarcare, o celula cu sistem de control al temperaturii si cu sistem de aerare. Doar vrem ca fermierul sa scoata din siloz cereale de calitate superioara", spune Idita.
Optional, se poate achizitiona un melc maturator. Acesta matura fundul celulei pentru a evacua toate cerealele. Este foarte bun caci atunci sistemul nu are nevoie de multe persoane. Un singur om poate goli celulele silozului.
In realitate, un fermier nu doreste de obicei o singura celula mare, ci are nevoie de mai multe celule, mai mici.

"Noi incercam sa obtinem un sistem mai ieftin in acest caz. Sa dau un exemplu: daca un fermier are nevoie de doua celule de 1.000 de tone fiecare, acestea vor fi ceva mai ieftine decat o singura celula de 2.000 de tone. Pentru ca reducem anumite echipamente. De pilda, vom folosi un singur elevator cu cupe dotat cu un deviator cu doua cai, in loc de doua elevatoare, cate unul pentru fiecare celula.
Vindem o gama flexibila, ce se poate modifica in functie de nevoile fermierului. Putem introduce sau scoate anumite elemente", explica specialistul Myo-O.
Celulele sunt importate de la doua firme spaniole, Symaga si Silos Cordoba. Au produse foarte bune, bine galvanizate, de 450 de grame in cazul Symaga si de 600 de grame in cazul Silos Cordoba.

Pentru echipamente, Myo-O colaboreaza cu firma Kongskilde, iar pentru uscatoare cu Antti Teollisuus, ambele companii scandinave, din Suedia si, respectiv, Finlanda.
"Am cautat produse foarte bune, cu o garantie mare. Asta ne ajuta sa nu avem service foarte des la beneficiari.
Pentru un fermier de 1.000 de hectare, noi recomandam un siloz in linie. Pentru inceput 4 celule de 500 de tone. Cu un elevator fiecare. Sistemul de descarcare se face pe aceeasi linie centrala. Varianta aceasta reprezinta o investitie in jur de 100.000 de euro. Noi nu punem la socoteala fundatia. Pentru ca nimeni nu poate aproxima costurile ei pana nu are un studiu geologic."
Conform normativelor din Romania, rezistenta se calculeza in functie de incarcarea cu vant, zapada si seism. In Romania, sunt trasate 3 zone diferite. Partea de Vest a tarii este in zona cu cea mai mica incarcare de zapada. Cea mai mare incarcare de zapada este de-a lungul Dunarii si in zona Moldovei. In principiu, asta nu e treaba fermierului, dar trebuie sa fie constient de problemele acestea.
Myo-O are in lucru si proiecte complexe, cu celule tampon. Dar acestea sunt sisteme de peste 10.000 de tone. Piata cere si astfel de silozuri, desigur, si nu pentru acesti fermieri a fost lansat programul McSilo.

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."