Profitul agricol nr. 43
15 noiembrie 2017
200 euro/ha si spijinirea micilor fermieri, tintele PAC

Secretarul de stat Achim Irimescu a acordat un interviu pentru Agerpres in care a vorbit despre prelungirea SAPS pana in anul 2020, continuarea acordarii unei compensari pe suprafata din bugetul national, despre riscurile intampinate de fermierii romani dupa disparitia cotelor de lapte in anul 2015 si despre prelungirea cotelor de zahar.

Suma maxima pe hectar pe care o va putea primi un fermier
Acum, avem recunoscuta de Comisia Europeana o suprafata de baza de 9,7 mil. ha, fata de 7 mil. ha cat era initial. De la 9,7 mil. ha mergeam la cel putin 12,5 mil. ha, ceea ce ar fi insemnat reducerea platii directe efective pe hectar cu 30%. Ajungeam in situatia ca, in 2014, sa luam pe hectar mai putin decat in anii precedenti. Aceasta a fost lupta noastra, o solicitare expresa a Romaniei care este prinsa acum in regulament. Am cerut sa ne prelungeasca platile nationale directe complementare (CNDP) pe vegetal si zootehnie plati care echivaleaza cu o suma de circa 450 de mil. euro pe an si care vor fi aplicabile pe toata perioada 2014-2020. Cea mai mare opozitie am avut-o de la bulgari, care au spus ca ei nu au bani la buget ca sa acorde suplimentar plati pe suprafata.
Plata directa a Romaniei creste si ajunge la 100% in 2016, respectiv la 183 euro pe hectar si va creste de la 183 la 196 euro/hectar in anul 2020. In 2013 se pot da 190 mil. euro pentru platile nationale directe complementare din vegetal, ceea ce inseamna 27 euro/hectar. Media in tarile UE pentru platile pe suprafata este 250 euro/hectar. Romania are plata directa pe hectar mica pentru ca producatorii nu au declarat productia cand s-a calculat si nici acum nu o declara.

O fermiera portugheza afirma ca una din cele mai bune solutii ar fi sa se dea plata pe productie. Daca ai declarat o productie de 4 tone si daca demonstrezi ca ai facut 4 tone, iei banii. Daca ai facut 7 tone si declari numai 4 tone, iei pentru cat ai declarat. Din pacate, nu se poate aplica aceasta solutie pentru ca nu o prevede regulamentul european.
In ceea ce priveste platile directe cuplate cu productia din anvelopa nationala, adica platile pe cap de animal, Comisia Europeana a cerut 5%, pe urma a urcat la 10% si s-a ajuns dupa negocieri la 12%. Romania a cerut 15% din anvelopa nationala. De exemplu, anul acesta avem 1,21 miliarde euro pe plati directe, iar in 2016, cand avem suta la suta, ajungem la 1,7 miliarde euro, ceea ce inseamna circa 200 de milioane de euro pe un procent de 12%, dar eu dau deja pe CNDP 450 de milioane de euro. Parlamentul a propus 15% si vrem sa vedem in continuare ce sa va intampla.

Prelungirea cotelor de lapte
Germania si Franta se opun categoric prelungirii cotelor de lapte dupa 2015 pentru ca au nevoie sa umple piata europeana cu laptele lor. Acum, daca produci peste cota, Comisia te penalizeaza. De exemplu, Italia are de platit penalizari de 600 mil. euro pentru depasiri de cota. Noi nici macar nu le-am facut. Cel mai mult am facut intr-un an 75% din cota si, de atunci, nu stiu daca am mai ajuns la 50%. Noi am cerut prelungirea pana in 2020, nu s-a obtinut, si pentru noi este destul de dramatic. Daca cota de lapte dispare, din 2015 vine laptele din alte state si pe fermierii cu 2-3 vaci ii omoara. Nu o sa mearga un procesator de lapte sa alerge cu camionul sa ia cate 10 litri de la unul si de la altul, ci vine camionul la procesator cu lapte conform.
La 31 decembrie 2013, expira si procesarea laptelui neconform, iar Comisia Europeana nu mai accepta inca o prelungire. Au avut atatia ani la dispozitie sa se conformeze. ANSVSA a dat un ghid minim de igiena pe care fermierii cu 2-3 vaci ar trebui sa il respecte ca sa produca lapte conform. Dar nu e respectat. Eu am cerut, inca din anii trecuti, sa sustinem pe baza articolului 68 din Regulament zonele defavorizate, pe cei cu trei vaci, iar, pe urma, pe cei cu 5 si 7 vaci si sa crestem asa pana la 20 de vaci. Atunci pot sa isi ia o instalatie de muls, un tanc de racire. Din pacate, am sustinut in continuare doar pe cei cu putine animale.

Sprijin pentru micii fermieri
Incercam sa incurajam fermele familiale, cu cel putin 20 de vaci, si sa le dam proiecte gratuite pana in 50.000 de euro. O astfel de sesiune va fi lansata pana in vara pe actualul PNDR. Nu imi fac mari iluzii, pentru ca daca ei nu au bani de cofinantare, degeaba vin eu cu niste mecanisme.
Vom avea si in viitorul PNDR o masura ca sa incurajam sectorul laptelui. Acum avem in zonele defavorizate subventii speciale, care pot ajunge si la 300 de euro pe cap de animal, dar ei au luat doar subventia, au zis mersi si nu au facut nimic. Vreo 800.000 de beneficiari sunt in situatia asta, cu 2-3 vaci, adica 90% dintre ferme. Acestia au cele mai mari sanse sa dispara. Nu vor face concurenta celor din afara, care vor veni cu lapte ieftin. Germanii au 10 tone pe cap de vaca, iar acesti romani produc cel mult 3 tone. De exemplu, eu am luat din Germania lapte proaspat, integral, netratat, la 58 de centi ambalat in cutie Tetra Pack, iar in Romania nu o sa gasim niciodata sub un euro.

Masuri prin pachetul laptelui
Avem in Romania masuri care ii sprijina pe producatori prin Pachetul laptelui, adoptat de Comisie, in urma crizei laptelui din 2008/2009, cand, in UE, pretul la ferma a scazut cu 40%, dar la consumator cu numai 11%, diferenta fiind incasata de procesator si comerciant. Dupa discutiile avute la nivel inalt, s-a luat decizia sa se adopte contractualizarea. Adica statul membru decide sa aplice contracte obligatorii. Este si la noi un proiect de lege in acest sens, pentru ca trebuie sa existe un contract intre producatorul de lapte si procesator.
A doua masura din Pachetul laptelui viza posibilitatea ca o asociatie a producatorilor de lapte, care nu are mai mult de 33% din piata laptelui in statul membru, sa poata negocia in numele membrilor. Aici chiar s-au facut exceptii de la Legea concurentei la nivel european. A treia masura se referea la crearea Observatorului pietei la nivel european, adica sa raportam cum sunt preturile la producator si la consumator, ca sa se vada transparent unde se duc banii, respectiv beneficiile din filiera laptelui. Teoretic, ar trebui sa functioneze si la noi pentru ca trimitem ceva date la Bruxelles si spunem pretul lunar, dar nu cred ca este suficient si avem nevoie de mai multe date statistice.

Prelungirea cotelor de zahar
Am cerut prelungirea pana in 2019-2020, dar s-a acceptat pana in 2017. Romania are o cota de 104.000 tone pana in 2015. Prelungirea acestui sistem pana in 2017 imi ofera garantia ca nu omor cultivatorii de sfecla de zahar. Teoretic este o masura buna, numai ca se poate intampla, ca la lapte, sa vina zahar mai ieftin din afara si sa ne omoare si producatorul, dar si procesatorul, adica fabricile. Sa speram ca nu va fi asa, pentru ca suntem destul de competitivi, industria este dezvoltata bine.


Citeste si: