Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Reforma PAC nu-i va afecta pe fermierii romani

Reforma politicii agricole comune nu va afecta, pe termen scurt, platile directe din Romania, a declarat comisarul european pentru agricultura, Dacian Ciolos. Reamintim ca a fost lansat dialogul tripartit - Comisia Europeana, Consiliul UE si Parlamentul European - privind reforma PAC.

Reforma PAC intra in vigoare de la 1 ianuarie 2014, doar ca, pentru anumite masuri, impactul la agricultori va aparea abia din 2015. Guvernele nationale vor avea nevoie de timp sa-si pregateasca procedurile administrative iar, agentiile de plati sa se pregateasca pentru a aplica noile reguli. E vorba mai ales de platile directe. Daca vorbim de Romania, acest lucru nu va afecta fermierii, pentru ca in 2014, in 2015, dar si in 2016, Romania va aplica, foarte probabil, acelasi sistem de plata la hectar si nu va trece la plata pe ferma, a declarat Dacian Ciolos.
Cresterea financiara, de la un an la altul, a platilor directe, va continua in Romania si dupa 2016. Potrivit inaltului oficial european, Romania nu va fi afectata nici de discutiile privind convergenta interna, "pentru ca exista deja un sistem de plata la hectar, care este uniform".

In cadrul dialogului, tara noastra este interesata de aspectele legate de sprijinul pentru tinerii agricultori si, respectiv, pentru exploatatiile mici. "Am propus un sprijin consistent, in primii cinci ani dupa instalare, pentru tinerii agricultori. Deci, plata directa pentru tinerii agricultori va fi mai mare. Sa vedem acum cu ce procentaj. Noi am propus cu 25%, pentru tinerii fermieri in primii cinci ani dupa instalare. Am propus, totodata, o plata simplificata, cu un numar de controale aproape de zero pentru fermele mici, mai ales pentru a reduce birocratia", a precizat Ciolos.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."