Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Cartofi extra-timpurii produsi in solarii

Ion Cotruta, legumicultor din comuna Contesti, judetul Teleorman, are 5.000 mp de solarii. Cultiva tomate, salata, castraveti si ardei. In aceasta primavara, a infiintat pentru prima data o cultura de cartofi extra-timpurii, pe 1.000 de mp. Crede ca este o cultura rentabila si spera sa obtina un pret de 5 lei pe kilogram. Ion Cotruta are 45 de ani si se ocupa de legumicultura inca din '89. Atunci si-a construit primul solar, de 20 m lungime si 5 m latime. Acum, a ajuns la o suprafata de 5.000 mp de solarii. Este o afacere la care lucreaza intreaga familie: sotia sa Georgeta, fiul si parintii lui.

In aceasta primavara, legumicultorul a pus cartofi extra-timpurii in doua solarii, de cate 500 de metri patrati fiecare. Este primul an in care, pe langa tomate, castraveti, ardei si salate, a mizat si pe cartof. A facut acest pas pentru ca a auzit de la alti producatori care practica acest sistem ca este rentabil.

Deocamdata, va fi o cultura de proba. Vrea sa vada ce productie obtine si la ce pret poate vinde recolta. El preconizeaza o productie de 2.000 de kilograme, pe care spera sa o vanda cu 4-5 lei/kg. Daca rezultatul va fi cel scontat, de la anul va extinde suprafata.
Pentru infiintarea culturii, a cumparat la jumatatea lunii ianuarie, de la Targu Secuiesc, 400 kg de samanta certificata, soiul Riviera. Este un soi potrivit pentru cartofi extra-timpurii, crede Cotruta.

Tehnici de productie
Legumicultorul a pregatit solariile pentru cartoful extra-timpuriu din toamna. Terenul a fost lucrat cu o freza si ulterior fertilizat cu gunoi de grajd. Pregatirea tuberculilor de cartofi a inceput-o cu o luna inainte de plantat. A sortat tuberculii si i-a pastrat pe cei sanatosi, intregi, cu o greutate de 30-70 grame. Apoi, i-a depozitat in ladite suprapuse si i-a lasat 30 de zile la preincoltit.
Cum temperaturile din iarna au fost blande, pe 10 februarie a inceput plantarea. Cand s-a apucat de lucru, tuberculii aveau un colt de 3 cm. Pentru ca suprafata nu este foarte mare, plantarea s-a facut manual, in cuiburi deschise cu sapa. A pus cate un tubercul la fiecare cuib, la o distanta intre plante pe rand de 15 cm si la 70 cm intre randuri.
Pentru ca in luna martie-inceputul lunii aprilie au fost temperaturi negative, legumicultorul a acoperit plantele cu agril, o folie microporoasa.
"Agrilul se foloseste pentru culturile extratimpurii, impotriva inghetului. Acest tip de folie asigura o temperatura interioara cu 3-4 grade mai mare decat la exterior", a precizat el.

Intreaga suprafata cultivata cu legume este irigata prin picurare. Legumicultorul se declara multumit de acest sistem. Spune ca picatura merge direct la planta, neexistand pierderi de apa. In plus, face economie si la ingrasamintele chimice solubile, pe care le aplica prin acest sistem de irigare.
"Pentru o recolta buna nu poti sa folosesti numai fertilizanti naturali. De aceea, am mai aplicat si ingrasaminte foliare: Folimax si Atonik. Am mai dat si cu azotat de potasiu, prin picurare", a explicat legumicultorul.
Datorita temperaturilor scazute, pana acum, plantele nu au avut probleme nici cu bolile, nici cu atacul daunatorilor.
"Boala care creeaza cele mai mari probleme este mana cartofului, iar cel mai intalnit daunator este gandacul de Colorado. Este important sa se actioneze la primul semn de boala, pentru ca altfel exista riscul ca intreaga cultura sa fie compromisa. Noi, indata ce observam pete pe frunze, mergem la unitatea fitosaniatra din comuna si luam tratamentul potrivit", a mai spus Cotruta.
Combaterea manei, care in solarii are conditii favorabile de dezvoltare (condens si temperaturi de 15-18 grade), se realizeaza prin 1-2 tratamente de la aparitie.
Combaterea daunatorilor, in special a gandacului de Colorado, se face prin stropiri la aparitia adultilor si a larvelor.
Cotruta va recolta primii cartofi extra-timpurii produsi in solariile sale la inceputul lunii mai. Apoi, in cele doua solarii, va planta tomate.

Ramona LESEANU


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!