Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Agricultura ecologica cere suplimentarea fondurilor

In cursul unei intalniri cu secretarii de stat Achim Irimescu si Daniel Botanoiu, desfasurata la Ministerul Agriculturii, operatorii din agricultura ecologica au cerut suplimentarea fondurilor alocate pentru sprijinirea producatorilor aflati in perioada de conversie. Ei pleaca de la premisa ca Romania are un mare potential natural si uman pentru ecologie.

Precauti, cei doi secretari de stat, care stiu ca si sotia primului ministru, Daciana Sarbu, este o ecologista infocata, au declarat ca vor sustine si incuraja dezvoltarea acestui sector; ca Romania are sanse reale sa devina un jucator competitiv pe o piata internationala etc.
Reprezentantii sectorului au cerut suplimentarea alocarii financiare aferenta anului 2013, iar reprezentantii MADR au fost de acord. De altfel, MADR asteapta clarificari de la Comisia Europeana cu privire la Masura 214, Agricultura Ecologica, in functie de care va modifica legislatia.

In cadrul aceleiasi intalniri s-a discutat si despre ordinul cu privire la sanctiunile aplicate falsurilor din agricultura ecologica, despre prelungirea termenului de inregistrare a operatorilor din agricultura ecologica, precum si despre nivelul platilor nationale directe complementare.

Pana in prezent, Romania a sprijinit sectorul productiei bio cu trei milioane de euro, plati din fondurile europene; de anul acesta, platile au crescut la cinci milioane de euro.
Agricultura ecologica din Romania are un ritm de crestere anuala de 23%.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."