Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Bruxelles-ul ar trebui sa echilibreze platile directe atat intre tari cat si intre productia vegetala si zootehnie

Bruxelles-ul ar trebui sa echilibreze platile directe atat intre tari cat si intre productia vegetala si zootehnie
Am avut deja discutii cu Ministerul Agriculturii, cu comisarul Dacian Ciolos, pe aceasta tema. Principalul instrument financiar al UE, pentru stimularea productiei in fermele agricole, sunt platile directe.
Problema care o punem noi este ca viitoarea Politica Agricola Comuna sa preconizeze o anumita echilibrare intre aceste plati directe din diferite state. Nu stiu cum vor evolua lucrurile dar, deocamdata, in reforma nu exista referiri ale CE in aceasta problema.

Pe de alta parte, nu se acorda plati directe si pentru zootehnie. Noi am cerut asta si ministerului si, direct, comisarului Dacian Ciolos. Am solicitat ca platile directe sa fie echilibrate atat intre statele membre, cat si intre sectoarele vegetal si zootehnic. Vorbim aici de principii, nu despre fraude.
Eu, la intalnirea cu Dacian Ciolos, am dat exemplul Frantei. Fermierii francezi primesc 500 de euro la hectar. Ei produc 7-9 tone de grau la hectar, iar pretul graului, in ultimele 6 luni, s-a dublat.

Privind spre sectorul zootehnic, vedem ca un crescator de animale este nevoit sa cumpere in aceste zile graul la pret dublu fata de acum 6 luni. Dar el nu primeste niciun fel de sprijin, iar la vanzarea produselor lui, pretul este in scadere. Cineva trebuie sa admita ca lucrurile nu mai pot merge asa. Trebuie facut ceva. Una dintre solutii este echilibrarea platilor directe intre vegetal si zootehnie. Altfel, degeaba producem cereale.
Dacian Ciolos cunoaste realitatile si vede corect lucrurile in acest domeniu extrem de sensibil pentru toata Uniunea Europeana.
Crescatorul din Romania nu se mai poate ajuta altfel. Ce sa mai economiseasca? La avicultura, performanta productiva arata ca randamentele din Romania sunt in topul european. Nu mai putem face nimic aici. Cu 15 ani in urma, consumam 2,5 kg de furaj pe un kilogram de carne de pui. Acum consumam 1,8 kg. Media europeana este 1,9 - 2 kilograme de furaj pe un kilogram de carne. Practic, ne aflam sub media europeana.
Si la mortalitate am atins performante bune: sub 5%. Conform statisticii, cu ani in urma, mai ales inainte de 1989, aveam 15-20% mortalitate.

Sporul de crestere era 30 de grame pe zi, acum am ajuns la 53 - 54 grame pe zi la un pui. Este o crestere aproape dubla. Toate aceste performante fac ca indicele de eficienta sa fie in topul european. Nu se poate merge mai sus. Si, atunci, pe ce costuri sa presezi? Sa admitem ca numai cerealele reprezinta 60% din totalul costurilor la un kilogram de carne in viu. Nu se poate mai mult. Prin urmare, trebuie echilibrate platile directe.

ILIE VAN,
UNIUNEA CRESCATORILOR DE PASARI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.