Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Legislatia europeana si PAC, explicate de Ciolos

Comisarul european Dacian Ciolos a venit, la ultima sa vizita in tara, cu lamuriri despre cum influenteaza legislatia europeana si noua PAC fermierii romani si a dat sfaturi autoritatilor locale legate privind cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene, dar si despre infiintarea Camerelor agricole. Iata cateva dintre acestea:

Conditionarea subventiilor
de lipsa datoriilor la buget nu e corecta

Comisia Europeana a primit o scrisoare din partea unei asociatii de crescatori de animale, care reclama ca nu mai primeste subventii europene, intrucat ar avea datorii la bugetul de stat. La randul sau, Comisia Europeana a trimis o scrisoare autoritatilor din Romania, in care atentiona ca nu este legal din punct de vedere al legislatiei europene sa conditionezi acordarea unui drept din fonduri europene de aspecte care tin de legislatia nationala.
Comisia a cerut sa se elimine din legislatia nationala orice act care face aceasta legatura. Din cate stiu, Ministerul Agriculturii a retras Ordinul care era la baza acestei proceduri. De asemenea, CE a cerut Guvernului sa gaseasca o solutie prin care agricultorilor sa le fie rambursati banii care li s-au luat.

Cadastru din fonduri europene
De cativa ani, Comisia Europeana insista pe langa Guvernul Romaniei sa ia bani din fonduri europene pentru un proiect de cadastru la scara mai larga, nu doar pentru mediul urban. Se pot lua bani pentru finantarea cadastrului din fondurile structurale si cred ca s-ar putea folosi pentru a grabi procesul. Lipsa cadastrului intarzie mult si proiectele de infrastructura. Pentru a grabi procesul de finalizare a cadastrului, ar putea fi folosita baza de date cu suprafetele agricole cuprinsa in Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole, care face parte din sistemul de control al subventiilor - ortofotoplanuri, parcele delimitate etc.

Fermierii romani nu trebuie
sa se considere discriminati

Agricultorii din Romania nu trebuie sa se considere discriminati fata de ceilalti europeni in privinta acordarii platii directe pe suprafata, intrucat in alte state subventia este mult mai mica. Portugalia si Tarile Baltice au subventii mai mici decat Romania. In Letonia subventia este de 57 de euro la hectar. Olandezii iau peste 400 euro, iar francezii sub 300 euro. Sunt decalaje peste tot in UE si incercam sa le corectam pe rand. Noi impartim in Romania banii altora. Olanda, Germania, Belgia, Italia, Danemarca pierd bani din reforma pe care am propus-o. As vrea sa nu traiti cu sentimentul ca romanul este asuprit de cei din Uniunea Europeana.

Trebuie simplificate procedurile
pentru masurile pe fonduri europene

Daca comparam absorbtia fondurilor pe dezvoltare rurala in Romania, cu absorbtia pe fondurile structurale, dezvoltarea rurala sta de departe mai bine. Jumatate din fonduri au fost cheltuile, fata de mai putin de 20% din fondurile structurale. Pe de alta parte, sunt in continuare foarte multe proiecte unde lucrurile se blocheaza din faza de executie pana in faza de plata. Trebuie gasite solutii pentru ca beneficiarul sa aiba acces la o parte de prefinantare, ca sa poata sa execute si sa isi finalizeze proiectele si sa mearga cu cererea de plata la APDRP pentru rambursare. De asemenea, trebuie facut un mare efort de simplificare, atat din punct de vedere al procedurilor, cat si din punct de vedere al comportamentului celor de la agentia de plati. Pentru ca Romania sa faca fata provocarilor viitoare, trebuie sa rezolve problemele de aici, pentru ca acesta este si scopul fondurilor europene si a PAC.

Nu e tarziu pentru Camerele agricole
Cred ca inca nu e prea tarziu pentru infiintarea Camerelor agricole. Am avut o discutie cu ministrul Agriculturii si cu vicepremierul Liviu Dragnea pe acest subiect. Cred ca au inteles de ce sunt importante, inclusiv in perspectiva regionalizarii.
E important ca agricultorii sa aiba un instrument nu numai de reprezentare, ci si de actiune directa pe teren pentru a avea acces la fonduri si pentru a clarifica aspecte tehnice. Inteleg ca mai urmeaza niste modificari legislative. Sper ca totusi, in cursul acestui an, proiectul sa fie finalizat si agricultorii sa aiba un instrument de care au nevoie de multi ani de zile.
Mi se se pare esential ca Romania sa aiba o structura de consultanta agricola, iar Camerele Agricole sa fie constituite si conduse de agricultori si nu de catre stat.

Importanta fermelor mici
Pentru mine, fermele mici au o importanta mare. Nu sunt impotriva fermelor mari sau impotriva altora. Nu vreau sa construiesc nimic impotriva nimanui sau impotriva a nimic. Dar fermele mici au o valoare, pentru ca au apropierea de natura, de asta biodiversitatea are pentru mine o valoare.
Traditiile, fermele mici, biodiversitatea, toate acestea cred ca in viitor, intr-un viitor apropiat, se vor integra, daca nu suntem noi capabili sa le integram.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.