Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
A aparut HORTImagazin Nr. 5/2013

Invatamantul continuu pentru micii fermieri

Multe dintre noile proiecte ale Ministerului Agriculturii au ca tinta micii producatori si dezvoltarea fermelor de familie.

Foarte bine. Dar, constatam ca multi dintre cei cu care stam de vorba, unii chiar legumicultori cu pretentii, nu au o pregatire profesionala cat de cat multumitoare. Sunt ca lautarii, care canta dupa ureche, fara sa stie notele. Am observat, nu fara surprindere, ca unii legumicultori nu stiu ce soiuri ori hibrizi au plantat si de ce; sau motivul pentru care au ales o anumita schema de tratament; sau ce fertilizant e recomandat intr-un caz ori altul.

Acestor producatori, chiar si cu vechime, le lipseste o baza teoretica, cat de cat actualizata. Cei mai curiosi cauta prin reviste ori prin carti. Dar si acelea, intr-o proportie ingrijorator de mare, sunt scrise de universitari cu pretentii, care n-au mai coborat din "turnul lor de fildes" intr-o ferma adevarata, de ani buni. Multe carti sunt facute cu "copy/paste" din editii vechi, neadaptate la situatiile din camp ori din solar.
Sunt fermieri care, pentru un punctaj mai mare la proiecte cu bani europeni, au facut la repezeala un curs de cateva zile si au primit o hartie pe care scrie "diploma". Dar oamenii au ramas cu aceeasi incultura profesionala.

In prezent, singura sursa de informare corecta si de actualitate, pentru micii cultivatori, raman simpozioanele sau intalnirile din teren. Dar, reprezentantul fiecarei firme, are interesele lui. Spune doar cat ii convine lui ori firmei.
Nu spunem ca un fermier trebuie sa fie doctor in agricultura. Dar, cel care vrea sa asigure dezvoltarea afacerii, are nevoie de un consultant. In primul rand, in probleme de tehnologie. Daca nu se regaseste in productie, consultanta nu trebuie platita, nici din bani publici, nici din banii fermierului.
Dar, cine si unde ne sunt consultantii?

Roxana Balan, redactor-sef HORTImagazin


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.