Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Reconversia pomicola in dezbatere la Maracineni

Pe 4 iunie, Institutul de cercetari pomicole de la Maracineni a gazduit o ampla discutie despre restructurarea intregului sector pomicol, reconversia plantatiilor fiind doar o parte a acestui program. Sorin Moisa, director adjunct de cabinet al lui Dacian Ciolos, a supus dezbaterii si o prima varianta a unui subprogram, cu 4 pachete de masuri:
- cresterea suprafetelor de plantatie tanara, pastrarea si valorificarea bazei genetice autohtone,
- imbunatatirea organizarii pe filiera si stabilizarea veniturilor,
- facilitarea accesului producatorilor la servicii de instruire si consiliere,
- diversificarea activitatilor in ferme.
"Nu este doar un program de reconversie. Incercam sa raspundem la toate nevoile sectorului, de la productie, recoltare, colectare, sortare, depozitare, ambalare, marketing etc. Am incercat sa mulam programul pe mentalitatea romaneasca", a spus Moisa.
Beneficiarii programului vor fi fermele individuale de la 2 la 50 ha si intre 10-100 ha pentru forme asociative; sprijinul va fi mai mare cu 50% decat al celorlalte ferme, la care se poate adauga 20% pentru tinerii fermieri.

"Avantajul programului, asa cum e conceput acum, este ca se poate gandi la nivel sectorial, pe mai multi ani, fara aprobari speciale de la CE; se poate aloca o anumita suma din bugetul total, in functie de nevoi, decizia ramanand la autoritatile locale", a explicat Ciolos de ce acest subprogram va fi mai flexibil decat cel de la vita de vie. In plus, reconversia se poate face in doua etape, pentru a reduce pierderile de venit.
Raspunzand unor intrebari din sala, Ciolos a spus ca si functionarea organizatiilor de producatori va fi sustinuta din fonduri europene, astfel incat sa aiba posibilitatea ca un anumit procent din cifra de afaceri sa-l poata directiona asa cum doresc, pentru propriile programe de modernizare. El le-a recomandat producatorilor sa urmareasca si schimbarile din regulamentul cu masurile care vizeaza sustinerea organizatiilor de producatori.

Pentru dezvoltarea sectorului pomicol, ministrul Daniel Constantin a promis ca va sustine cu prioritate "afacerile intregrate": "Vom finanta, in viitorul subprogram, astfel de afaceri integrate, nu doar productia sau doar colectarea sau marketingul, ci tot lantul, de la producator pana la desfacere".
Prin programul de reconversie se doreste cresterea suprafetelor cu livezi comerciale, la 200.000 ha.

Producatorii au sesizat insa si unele lacune din program: nu se face nicio referire la sustinerea pepinierelor private; carantina fitosanitara si testarea materialului saditor; ce solutii au cei care nu vor plantatii intensive, ci clasice etc.
Veronica Toncea, director FGCR, a atras atentia ca pomicultura nu este un sector in care se obtin profituri imediate. Ea a propus sa se acompanieze programul si cu o subventie de dobanda la credite, pentru ca in aceste conditii, programul ar putea fi mai atractiv si pentru bancile comerciale.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."