Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
OUG pentru primul fond mutual din agricultura

Ordonanta Guvernului prin care se va infiinta primul fond mutual destinat agriculturii se va discuta in Guvern pe 26 iunie. Fermierii vor avea astfel un instrument prin care vor putea fi despagubiti atunci cand au probleme legate de grindina, seceta sau pierderi de venit pe care le-ar putea inregistra din cauza pietei.

Exista asociatii de agricultori care doresc sa infiinteze un astfel de fond mutual pe scheletul asociatiilor proprii.

Dincolo de legislatie, care va fi aprobata pana pe 30 iunie, trebuie sa se discute cu fermierii, astfel incat pana la sfarsitul anului sa fie infiintat primul fond mutual care sa functioneze din 2014. Numai asa vom avea acces la banii cu care Comisia Europeana acopera anumite riscuri. Este o suma extrem de importanta. La un euro, CE returneaza 1,65 euro.

Functionarea fondurilor mutuale pentru agricultura va putea fi sprijinita financiar, timp de trei ani, din fonduri europene si nationale, insa capitalizarea acestora va fi facuta de fermierii romani interesati sa cotizeze la un astfel de fond.

Pentru inceput, acesta ar trebui sa detina cel putin 50 de milioane de euro, anual cotizatia fermierilor urmand sa fie capitalizata, daca nu vor fi evenimente climatice care necesita acordarea de despagubiri.
Romania a preluat modelul fondului mutual din Franta.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."