Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Salariile la fostele Camere agricole intarzie de 4 luni

Angajatii Camerelor Agricole de pe langa Consiliile Judetene nu mai sunt platiti de patru luni. La Arad, conducerea CJ acuza Partidul Conservator de aceasta situatie. Cei din PC, dupa o discutie cu liderul lor, Daniel Constantin, care este si ministrul Agriculturii, au explicat lipsa fondurilor pe seama legi de organizare a unor noi Camere Agricole.

Nu-i mai putin adevarat ca puterea acuza vechile Camere ca n-ar fi fost rentabile. Ba, au adus chiar venituri de 2,5 miliarde de lei vechi, spune Adam Alda, directorul Camerei.

Si la Bihor situatia este critica. Site-ul Recolta.eu, din 17 iulie, scrie ca multi dintre consultanti isi cauta de lucru. Marius Stefan, directorul Camerei Agricole din Bihor, se plange la postul tv Digi 24 ca birourile institutiei sunt tot mai goale. Unele compartimente au ramas fara personal. 10 angajati din cei 25, nu mai vin la birou si isi cauta o angajare in alta parte. Nu au primit banii din luna aprilie. Liviu Naste, consilier superior in cadrul Camerei, recunoaste jenat ca traieste din salariul sotiei. "Se da cu piciorul intr-un manunchi de oameni meseriasi, care prin conjunctura nefavorabila a momentului au ramas pe baricade", a declarat pentru Digi 24 Zoltan Szabo, sef birou in cadrul actualei Camerei Agricole a CJ Bihor.

Daniel Botanoiu, secretar de stat, declara ca nu stie despre ce Camere este vorba, de "cele vechi sau cele noi?" - si daca nu cumva "problema tine de departamentul juridic".
Noroc ca, intre timp, in unele judete s-au format noi "comitete de initiativa pentru alegerea viitoarelor Camere".


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.