Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Salariile la fostele Camere agricole intarzie de 4 luni

Angajatii Camerelor Agricole de pe langa Consiliile Judetene nu mai sunt platiti de patru luni. La Arad, conducerea CJ acuza Partidul Conservator de aceasta situatie. Cei din PC, dupa o discutie cu liderul lor, Daniel Constantin, care este si ministrul Agriculturii, au explicat lipsa fondurilor pe seama legi de organizare a unor noi Camere Agricole.

Nu-i mai putin adevarat ca puterea acuza vechile Camere ca n-ar fi fost rentabile. Ba, au adus chiar venituri de 2,5 miliarde de lei vechi, spune Adam Alda, directorul Camerei.

Si la Bihor situatia este critica. Site-ul Recolta.eu, din 17 iulie, scrie ca multi dintre consultanti isi cauta de lucru. Marius Stefan, directorul Camerei Agricole din Bihor, se plange la postul tv Digi 24 ca birourile institutiei sunt tot mai goale. Unele compartimente au ramas fara personal. 10 angajati din cei 25, nu mai vin la birou si isi cauta o angajare in alta parte. Nu au primit banii din luna aprilie. Liviu Naste, consilier superior in cadrul Camerei, recunoaste jenat ca traieste din salariul sotiei. "Se da cu piciorul intr-un manunchi de oameni meseriasi, care prin conjunctura nefavorabila a momentului au ramas pe baricade", a declarat pentru Digi 24 Zoltan Szabo, sef birou in cadrul actualei Camerei Agricole a CJ Bihor.

Daniel Botanoiu, secretar de stat, declara ca nu stie despre ce Camere este vorba, de "cele vechi sau cele noi?" - si daca nu cumva "problema tine de departamentul juridic".
Noroc ca, intre timp, in unele judete s-au format noi "comitete de initiativa pentru alegerea viitoarelor Camere".


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."