Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Adevarul despre certificatele de depozit

In perioada 2009-2013, cantitatea de cereale depozitata pentru care s-au obtinut certificate de depozit a fost mai mica de 3%, iar impactul certificatelor asupra pretului a fost nesemnificativ. Beneficiarii adevarati au fost doar cativa fermieri mari, a declarat ministrul Agriculturii.
Aceasta precizare raspunde unei afirmatii facute de presedintele Traian Basescu, potrivit caruia, in acest an, Guvernul ar fi "sabotat" agricultura prin faptul ca a renuntat la certificatele de depozit.
Aceasta schema a pornit cu cele mai bune intentii, dar a provocat si suspiciuni. Instituita in 2003, a devenit functionala abia in 2009, in mandatul lui Ilie Sarbu. Lucrurile au fost scapate usor de sub control, pentru ca s-au dat garantii mult mai multe decat plafonul stabilit la fondul de garantare. Au existat si anumite abuzuri. In realitate, beneficiarii acestor certificate de depozit au fost doar cativa fermieri mari. Marea masa a agricultorilor nu a beneficiat, iar cifrele sunt elocvente. Din totalul recoltei, din 2009 pana acum, a beneficiat de acest sprijin doar 2,25%. Impactul certificatelor de depozit asupra pretului a fost nesemnificativ.
Ministrul l-a atacat si pe Adrian Radulescu (consilier prezidential si fost secretar de stat - n.r.) care stia exact pe cine a licentiat, pentru ca in acea perioada a fost presedintele Comisiei de licentiere din minister. Radulescu stia si faptul ca MADR avea in plan modificarea acestei scheme. Chestiunea a fost discutata acum trei saptamani cu primii 15 fermieri mari. La intalnire a participat si Adrian Radulescu, desi nu a fost invitat. Probabil el l-a dezinformat pe presedinte, a adaugat ministrul Daniel Constantin.
Unul dintre motivele care au stat la baza suspendarii certificatelor de depozit l-a reprezentat faptul ca s-a depasit nivelul de expunere a schemei de garantare fata de valoarea totala a semintelor de consum depozitate si inscrise in certificatele de depozit. Ordonanta data in 2009 a stabilit un plafon de 42 de milioane lei, iar suma nu a fost asigurata in totalitate nici in toamna anului 2009, nici in 2010 si nici in 2011, cand PDL se afla la guvernare. Nici in 2013 plafonul nu a fost suficient, iar expunerea a fost de 10 ori mai mare decat sumele pe care le avea fondul de garantare.
Schema de garantare a fost instituita in principal ca un sistem de finantare a fermierilor care nu detin spatii de depozitare proprii, pentru a facilita accesul lor la credite bancare. Dar nu si-a atins scopul deoarece s-a constatat ca de ea a beneficiat doar un numar redus de operatori economici.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.