Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Adevarul despre certificatele de depozit

In perioada 2009-2013, cantitatea de cereale depozitata pentru care s-au obtinut certificate de depozit a fost mai mica de 3%, iar impactul certificatelor asupra pretului a fost nesemnificativ. Beneficiarii adevarati au fost doar cativa fermieri mari, a declarat ministrul Agriculturii.
Aceasta precizare raspunde unei afirmatii facute de presedintele Traian Basescu, potrivit caruia, in acest an, Guvernul ar fi "sabotat" agricultura prin faptul ca a renuntat la certificatele de depozit.
Aceasta schema a pornit cu cele mai bune intentii, dar a provocat si suspiciuni. Instituita in 2003, a devenit functionala abia in 2009, in mandatul lui Ilie Sarbu. Lucrurile au fost scapate usor de sub control, pentru ca s-au dat garantii mult mai multe decat plafonul stabilit la fondul de garantare. Au existat si anumite abuzuri. In realitate, beneficiarii acestor certificate de depozit au fost doar cativa fermieri mari. Marea masa a agricultorilor nu a beneficiat, iar cifrele sunt elocvente. Din totalul recoltei, din 2009 pana acum, a beneficiat de acest sprijin doar 2,25%. Impactul certificatelor de depozit asupra pretului a fost nesemnificativ.
Ministrul l-a atacat si pe Adrian Radulescu (consilier prezidential si fost secretar de stat - n.r.) care stia exact pe cine a licentiat, pentru ca in acea perioada a fost presedintele Comisiei de licentiere din minister. Radulescu stia si faptul ca MADR avea in plan modificarea acestei scheme. Chestiunea a fost discutata acum trei saptamani cu primii 15 fermieri mari. La intalnire a participat si Adrian Radulescu, desi nu a fost invitat. Probabil el l-a dezinformat pe presedinte, a adaugat ministrul Daniel Constantin.
Unul dintre motivele care au stat la baza suspendarii certificatelor de depozit l-a reprezentat faptul ca s-a depasit nivelul de expunere a schemei de garantare fata de valoarea totala a semintelor de consum depozitate si inscrise in certificatele de depozit. Ordonanta data in 2009 a stabilit un plafon de 42 de milioane lei, iar suma nu a fost asigurata in totalitate nici in toamna anului 2009, nici in 2010 si nici in 2011, cand PDL se afla la guvernare. Nici in 2013 plafonul nu a fost suficient, iar expunerea a fost de 10 ori mai mare decat sumele pe care le avea fondul de garantare.
Schema de garantare a fost instituita in principal ca un sistem de finantare a fermierilor care nu detin spatii de depozitare proprii, pentru a facilita accesul lor la credite bancare. Dar nu si-a atins scopul deoarece s-a constatat ca de ea a beneficiat doar un numar redus de operatori economici.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."