Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Avem nevoie de un Cod agricol si Camere ca in Franta

Romania are nevoie de un Cod agricol, asa cum exista Codul fiscal, Codul civil, Codul Silvic. Un Cod in care sa fie reunita toata legislatia agricola si in care Camerele agricole sa aiba un rol foarte important, asa cum se intampla in Franta, o tara care este etalon in materie de agricultura.

Codul rural si al pescuitului francez, asa cum este el numit oficial, cuprinde doua parti: una legislativa si una reglementativa, care se refera la modul de aplicare a partii legislative. Cel mai important rol, in ambele parti, il detin Camerele agricole. Acestea sunt organisme publice, aflate sub tutela statului si sunt administrate de fermieri alesi si de reprezentanti ai grupurilor profesionale.

Cred ca, inainte ca noi sa avem un Cod agricol, ar trebui sa facem sa devina functionale Camerele agricole. Dar, la noi, aceste Camere abia daca au bani sa se constituie. Dovada ca, pana acum, au avut loc alegeri numai in cateva judete. Este o vorba romaneasca care spune ca suntem prea saraci ca sa facem lucruri ieftine. Este valabila si in cazul Camerelor agricole. Trebuie gasiti bani pentru ca ele sa se constituie, sa se organizeze, iar dupa ce devin functionale sa poata sa se autofinanteze.
In prezent, in Franta sunt 92 de camere departamentale agricole, 20 de camere regionale, o adunare permanenta, toate cu un buget de 702 milioane de euro. De unde au francezii acesti bani? 48% vin din impozitul funciar, 23% din prestari de servicii, 20% din contracte si conventii, 9% din alte surse. Codul rural precizeaza regimul financiar al Camerelor, iar acestea isi intocmesc singure bugetul, care este apoi supus aprobarii prefectului iar Ministerul Agriculturii reglementeaza regimul chetuielilor.
Fiecare Camera agricola franceza are 45-48 de alesi, pentru un mandat de 6 ani, si un corp electoral format din 3 milioane de persoane, cu o rata medie de participare la alegeri de 61%.

Ce fac Camerele agricole franceze? Colaboreaza cu institutiile publice, cu colectivitatile locale si teritoriale in realizarea proiectelor din domeniul politicilor agricole, in gestionarea resurselor materiale. Sprijina agricultorii in proiectele de instalare si dezvoltare, asigurand asistenta tehnica, economica, administrativa si personala. Camerele agricole coordoneaza programele de dezvoltare si formare, constituind si gestionand baze de date referitoare la sol, la productii agricole, la ferme. Contribuie la aplicarea masurilor de protectie a mediului (fertilizare, protectie a culturilor, gestionarea apei, reciclarea deseurilor). Ele organizeaza targuri, saloane, demonstratii in scoli, activitati de orientare profesionala pentru tineri. Fac studii, ajuta la elaborarea politicilor macro-economice agricole.

Iar acestea sunt doar cateva din atributiile Camerelor agricole franceze. Trebuie sa facem in asa fel ca si Camerele agricole din Romania sa aiba atributii la fel de importante, ca sa se poata finanta, si nu sa fie ca niste simple ONG-uri care ofera consultanta, asa cum se pare ca vor deveni ale noastre.

Toader DIMA, deputat PSD Vaslui, Comisia pentru Agricultura


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.