Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cotatii de referinta pentru cerealele romanesti

BRM în colaborare cu Ministerul Agriculturii va emite cotatii de referinta pentru principalele cereale. Aceste cotatii vor fi calculate prin algoritmii bursieri dezvoltati de BRM. Actiunea se încadreaza în demersul de creare a unui Ring Bursier al Produselor Agricole. Oficialii Ministerului Agriculturii spun ca o "bursa" pentru cereale în Romania ar putea oferi un pret mai corect si un sistem de contractare mai transparent pentru agricultori, comercianti si procesatori.

In anul 2013, chiar daca fermierii au obtinut recolte mari, cea mai mare parte a lor au acuzat faptul ca preturile de pe piata interna au fost foarte mici. Ei au acuzat o posibila întelegere între marii traderi.
Inclusiv marii fermieri au invocat o lipsa a informatiilor de piata. Desigur, fermierii invoca acum lipsa informatiilor "oficioase" ori institutionalizate. Iar Bursa Romana de Marfuri ar putea fi o asemenea institutie de încredere. Ramane sa vedem profesionalismul analistilor de piata de la Bucuresti.

Ministrul Daniel Constantin a anuntat ca va semna, în zilele urmatoare, un parteneriat cu Bursa Romana de Marfuri, astfel încat, din luna ianuarie, un astfel de mecanism sa devina functional.

Presedintele BRM, Septimiu Stoica, considera ca "emiterea de cotatii de referinta este un prim pas pentru dezvoltarea Bursei de cereale în Romania. Aceste instrumente vor sprijini transparentizarea pietei, oferind repere reale si actualizate constant tuturor actorilor interesati".
In 23 septembrie 2013, Guvernul a adoptat un Memorandum prin care se agrea dezvoltarea unei burse a cerealelor în parteneriat cu BRM, în primul rand pentru crearea Ringului Bursier al Produselor Agricole.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."