Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Pro Agro va crea un Fond mutual agricol

Federatia Pro Agro a depus la Ministerul Agriculturii dosarul de acreditare a unui fond mutual pentru gestionarea riscurilor. Potrivit unui comunicat, fondul mutual Pro Agro va avea pentru început doar o sectiune comuna, la care vor participa toti membrii afiliati, respectiv cei din sectorul vegetal, porcine, avicol, ovine/caprine si bovine.

Fondul ar urma sa acorde compensatii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, plantelor sau de un incident de mediu.
Conform formei finale a legii, Fondurile mutuale sunt organizatii neguvernamentale deschise, apolitice, fara scop patrimonial, cu personalitate juridica. In toata tara pot fi organizate pana la patru fonduri mutuale. Initial, si-au anuntat interesul pentru constituirea unui fond mutual Pro Agro si LAPAR. Ministerul ar fi dorit sa se creeze un singur fond, care sa reuneasca toate organizatiile.
Cele 11 organizatii membre ale Pro Agro care au activitate în agricultura vor deveni membri ai Fondului Mutual Pro Agro, fiecare avand un reprezentant în Consiliul Director.

In urmatorii sapte ani, Romania va avea la dispozitie 400 de milioane de euro pentru înfiintarea fondurilor mutuale, bani care vor fi alocati prin PNDR 2014-2020.

Pentru constituirea unui fond mutual, fermierii vor trebui sa vina cu o contributie de 35%, iar contributia publica va fi de 65%, din care 75% reprezinta fonduri europene si 25% sunt fonduri din bugetul national.
Documentele pentru înfiintarea unui fond mutual pot fi depuse pana la 1 martie 2014.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."