Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Acad. Cristian Hera, la 80 de ani

Acad. Cristian Hera a împlinit, pe 18 noiembrie, 80 de ani. La ceas aniversar, Aula Academiei Romane a fost gazda unui eveniment omagial. A fost decorat cu Ordinul Steaua Romaniei în grad de cavaler si i-au fost înmanate diplome si distinctii. I-au fost alaturi colegi, fermieri, reprezentanti ai Bisericii, fostul presedinte Ion Iliescu, prietenii si, bineînteles, familia.

Cristian Hera îsi are originile în lumea rurala prahoveana, iar primele lectii de agricultura si respectul fata de solul romanesc, de care s-a ocupat o viata, le-a primit de la bunicii sai, tarani în satul Brazi-Batesti, dar si de la parintii sai, învatatori în sat.
Ca specialist, s-a format în preajma unor personalitati de la facultatile de agronomie din Bucuresti si Moscova, precum profesorii Gheorghe Ionescu-Sisesti si David Davidescu, dar si în mari universitati si centre de cercetare din lume.
Datorita aptitudinilor manageriale, a fost numit director stiintific (1970-1981) si, mai apoi, director general (1982-1991) la ICCPT Fundulea. Principalele programe de cercetare stiintifica din agricultura Romaniei au fost coordonate, timp de aproape un sfert de secol, de Cristian Hera.
A fost, de-a lungul timpului, presedintele Sectiei de cultura plantelor - ASAS; presedinte al ASAS; presedinte al Consiliului National de Etica Universitara; presedinte al Sectiei de Stiinte Agricole si Silvice din Academia Romana; vicepresedinte al Academiei Romane.

Colaborator al lui Gh. Ionescu Sisesti
Acad. Gheorghe Ionescu Sisesti l-a ales colaborator apropiat, numindu-l pe tanarul cercetator Cristian Hera secretarul stiintific al sectiei pe care o conducea.
A calatorit mult, peste tot avand cursuri regionale si interregionale pentru perfectionarea cercetatorilor si universitarilor, organizate de AIEA de la Viena (Moscova, Edmonton, Kuala-Lumpur, Uppssalla, Canberra, Adelaida, Kyoto, Beijing, Iraputo; a mers în Mexic, în Indonezia, Uruguay, Chile, Costa Rica, Coasta de Fildes). Devine, în timp, membru într-o multime de societati stiintifice romanesti si internationale. Numeroase academii si universitati din lume îl aleg ca membru de onoare sau îi confera înalte titluri. Este laureat cu numeroase premii nationale si internationale, si decorat cu înalte ordine si medalii. A primit Ordinul "Meritul stiintific", cls. I, Ordinul national "Pentru Merit" în grad de ofiter, Ordinul National "Pentru Merit" în grad de Comandor, Ordinul Regal Nihil Sine Deo.
Ca rasplata a rezultatelor obtinute în domeniul folosirii izotopilor radioactivi în agricultura, Agentia Internationala pentru Energia Atomica de la Viena i-a oferit, timp de opt ani, functia de director al Departamentului de fertilitate a solului, nutritia plantelor, irigatii si productie vegetala.

O familie reusita
Pe plan familial, Cristian Hera se considera un om împlinit, avand doi copii (o fata si un baiat) si patru nepoti. Si-a dorit ca baiatul sau sa devina agronom, dar, cum sotia sa este matematician, a avut o mai mare influenta si l-a orientat catre stiintele exacte - electronica, fiind doctor în telecomunicatii. Nici fiica nu a urmat pasii tatalui sau. Dupa ce si-a luat masteratul în relatii internationale, a optat pentru diplomatie.

Redactia revistei Profitul agricol îi ureaza academicianului Cristian Hera La multi ani!, viata lunga si multe realizari în continuare!


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."