Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Semanatori de sezon: Becker Aeromat M20

Becker este o companie germana specializata numai în constructia de semanatori de prasitoare. Pentru ca avea rezultate bune, a fost cumparata acum cativa ani de grupul danez Kongskilde.
Modelul promovat de danezi în Romania, Aeromat M20, foloseste presiunea de aer si nu vacuum-ul. Astfel, semintele nu sunt aspirate pe discul de singularizare, ci suflate. "Principalul avantaj al acestui sistem este acuratetea", spune Dorin Mihai, reprezentantul Kongskilde în piata. Astfel, cand din cutia de boabe ajung mai multe pe discul de singularizare, jetul de aer înlatura surplusul. Doar una ramane în orificiu, celelalte se duc într-o cutie colectoare care le repune în circuit. Inginerii Becker spun ca sistemul a fost testat de zeci de mii de ori si nu a dat rateuri.
Apoi, sistemul cu suflare spre pamant face ca semanatoarea sa corespunda ultimelor norme europene, caci trimite aerul aspirat direct spre sol, prin tuburile de semanat. Asa ca nu mai are nevoie de deflectoare suplimentare pentru dirijarea în jos a pulberii.
"Becker Aeromat M20 nu este o semanatoare directa si este pacat sa o folosesti asa. Este o semanatoare care da rezultate exceptionale daca intra într-un pat germinativ bine pregatit. Lucreaza la adancime constanta si asta duce la o rasarire egala. Dar, daca solul nu este bine afanat înainte de semanat, e greu sa obtii o adancime uniforma."
Becker produce semanatorile Aeromat M20 pe 4, 6, 8 10 si 12 randuri. Exista modele cu fertilizant si fara. Cadrul poate fi rabatabil sau fix. La cele cu cadru fix, cutiile de seminte sunt mai mari, de 55 de litri. La cele rabatabile, cutiile sunt de 33 de litri. Capacitatea buncarului de fertilizant este de 700 de litri. Fertilizantul este lasat în sol printr-un sistem cu disc. Intotdeauna granula este depusa mai jos decat samanta. Studiile facute de Becker arata ca planta nu trebuie sa faca efort sa traga din lateral, ci radacina pleaca pivotant. Iar fertilizantul, cu atat nu hraneste buruienile.
"Schimbarea discurilor se face foarte iute, în aproape 20 de secunde, fara ca operatorul sa aiba nevoie de vreo unealta", detaliaza Dorin Mihai.
Controlul semanatorii se face simplu, de la un monitor din cabina tractorului. Are senzor în fiecare sectie si tractoristul stie tot ce se întampla pe randul de semanat. In plus, în buncarul de boabe are un agitator. Avantajul adus de acesta este ca boabele nu se mai aglomereaza în zona de trecere spre fiecare unitate de semanat în parte.
"Exista, din 2014, si varianta E-motion, actionata electric. Dar noi ramanem deocamdata dedicati semanatorilor mecanice", spune directorul Kongskilde Romania. "O semanatoare pe 8 randuri are nevoie de un tractor de maxim 120 CP. Iar cea pe 6 randuri merge pana si pe tractorul de 65 CP."


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."