Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Meteorologii spun ca vom avea maximum o luna de iarna

Fenomenele meteorologice din ultimele zile vor ajuta culturile agricole din sudul tarii, unde erau probleme în ce priveste rezerva de umiditate din sol. Stratul de zapada va proteja plantele de temperaturile foarte scazute, a declarat directorul general al Administratiei Nationale de Meteorologie, Ion Sandu.

"Acest viscol a venit ca la carte, adica mai întai zapada si apoi viscol. Vor fi temperaturi de minus 10 - minus 15 grade, dar stratul de zapada este protector. Dupa aceea, începe temperatura sa creasca spre temperaturi normale. Ar putea sa mai fie un episod de vreme rea în 29-30 ianuarie."

Seful ANM a mentionat ca în sudul tarii erau probleme cu rezerva de umiditate din sol. Ion Sandu a precizat ca între vremea extrem de rece din SUA si cea din Europa exista o conexiune. Semnalele sunt ca vremea îsi revine un pic dupa data de 12 februarie, deci avem maximum o luna de iarna si nu cu intensitatea celei din America.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."