Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
CEC Bank nu va fi o banca pentru agricultori

Bancile care acorda credite pentru agricultura pot fi numarate pe degete. Bancherii vad in agricultura un domeniu riscant si le solicita fermierilor garantii care ajung sa acopere si 150% dintr-un credit, ca sa fie siguri ca, in caz de neplata a ratelor, isi pot recupera banii.

Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank, stie ca unii fermieri nu-si inregistreaza in bilant toate datele contabile - mai ales, veniturile. Ca sa nu plateasca impozitul pe profit. Dar cu profituri mici inscrise in contabilitate ori chiar cu pierderi, fermierii alimenteaza, ei insisi, neincrederea bancilor. Un motiv in plus ca bancile sa evite finantarea unui domeniu care nu isi demonstreaza, pe hartie, rentabilitatea.
“Degeaba spune fermierul ca are activitate buna, daca acest lucru nu se vede in contabilitate. Oricine se gandeste ca intr-o zi va apela la un credit, trebuie sa aiba in vedere ca, atunci cand banca ii va analiza activitatea pe ultimii trei ani, trebuie sa aiba ce sa arate”.

CEC Bank este lider in finantarea agriculturii, sustine Radu Gratian Ghetea. Mai mult, banca are reduceri la dobanzile creditelor in lei destinate finantarii proiectelor dezvoltate cu bani europeni. Fermierii, carcotasi, spun ca aceasta reducere este doar de un punct procentual, si de numai 0,5 puncte pentru imprumuturile in euro.
Reprezentantii nici unei banci nu vor sa spuna in presa care este nivelul dobanzilor pentru imprumuturile destinate agricultorilor. Ei pretexteaza ca dobanzile se stabilesc in functie de bonitatea fiecarui client in parte, de cifra de afaceri si alti indicatori financiari.
In urma cu ceva vreme, se vehicula ca CEC Bank ar putea deveni o banca specializata, o banca a agricultorilor. Inclusiv actualul ministru, Valeriu Tabara, era partizanul acestei idei. Din diverse motive, planul a fost abandonat. Presedintele CEC Bank spune ca nu a sustinut niciodata ideea unei banci specializate, care sa acorde un singur tip de credit.

“Experienta ne-a aratat ca mediul de business se schimba destul de des, motiv pentru care bancile specializate ar putea avea foarte mult de suferit.” In traducere, o banca axata numai pe agricultura s-ar putea prabusi, asa cum s-a intamplat cu Banca Agricola.
“Ce s-ar fi intamplat daca CEC Bank sau alta banca din Romania ar fi fost specializata numai pe acordarea creditului pentru populatie, care in ultimii 3 ani s-a prabusit pentru ca nu mai exista deloc cerere? Acum 4 ani, am transformat CEC intr-o banca comerciala universala si competitiva, care are si misiunea sa acorde credite pentru agricultura, IMM-uri, administratii publice locale, dar si pentru acele proiecte care conduc la pastrarea si formarea locurilor de munca”, se justifica seful CEC Bank, care sustine ca intentia este ca banca sa acorde, in continuare, credite agricultorilor, fara a exclude insa si alte domenii de interes.

Proiectele finantate din fonduri europene detin ponderea in portofoliul de credite al CEC Bank
Majoritatea imprumuturilor acordate de CEC Bank agricultorilor sunt pentru finantarea proiectelor care acceseaza fonduri europene. Banca are o colaborare stransa cu FGCR, care a garantat pentru 80-90% din creditele agricole.
Radu Ghetea ne-a precizat ca are o buna colaborare cu Fondul nu numai pe proiectele FEADR, ci si pentru acoperirea altor nevoi ale agricultorilor. Cel mai evident caz este cel al creditelor de productie, asa numitele credite-punte, ce se acorda agricultorilor care au de primit subventii europene ori alte subventii de la buget. In acest caz, pot primi banii atunci cand au nevoie si ii restituie cand se achita subventia.
Presedintele CEC spune ca banca a acordat circa 20.000 de credite mici, chiar si fermierilor care produc in cea mai mare parte pentru subzistenta si doar in mica masura pentru a vinde.
Pe de alta parte, subventia pe cap de animal a adus fermierilor mari, cu mii de animale, credite de milioane de euro. “Subventiile sunt foarte importante pentru acordarea creditelor, insa nu sunt obligatorii. Noi am acordat cateva mii de credite in baza platilor efectuate de Uniunea Europeana si din fonduri nationale”.
Presedintele CEC Bank considera ca subventiile sunt foarte importante pentru dezvoltarea agriculturii, mai ales ca fermierii trebuie sa recupereze, prin capitalizare, decalajul fata de fermierii din alte state mai dezvoltate.

Viviani MIRICA


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.