Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Kongskilde, pledoarie pentru prasitul mecanic

Kongskilde Romania a vandut prima prasitoare mecanica, VibroCrop, unei ferme din Constanta. Utilajul este o noutate a acestui an, iar fabricatia de serie doar ce a īnceput.
Dorinel Mihai, directorul Kongskilde Romania, spune ca este o prasitoare mecanica tractata, cu sistem hidraulic de compensare a abaterii rotii de la directia de mers, cu camera de luat vederi si cu GPS.
Camera de luat vederi are rolul de a tine randul de porumb si are grija sa nu calce pe el. Principiul din spate pare simplu acum: un computer citeste fiecare fotografie, si sunt vreo 10 fotografii pe secunda, transforma fiecare planta īntr-un punct si cauta sa gaseasca punctele asezate īn formula continua, adica īntr-o linie dreapta. Stiind si culoarea, verde, caci poate citi si culorile, atunci computerul decide ca nu trebuie sa se atinga de acest rand.

GPS-ul este util pentru ca masina sa stie precis cat e tarlaua. Cel mai bine, spune Dorinel Mihai, este sa fie folosit GPS-ul care a lucrat si la semanat, pentru mai multa acuratete
Prasila īntai se face de obicei cand planta are 10-12 cm. Iar sistemul are avantajul ca aeriseste terenul. La o prasila chimica, terenul la suprafata nu e la fel de aerisist, pentru ca īntre randuri nu se mai īntampla nimic. Si, daca la un moment dat vine o bura de ploaie, ea se pierde.

Prasitoarea Kongskilde are 5 organe active, asezate 2 cu 3, si acopera toata latimea unui rand. In laterale sunt doua roti cu crampoane, care au rol deflector, sa protejeze randul de plante de pamantul mobilizat de scormonitori. In plus, aceasta roata cu crampoane scoate afara radacina buruienii.

Facand o mobilizare a terenului la adancimea de 5-6 cm, daca ai o precipitatie cat de mica, ea se duce direct īn sol, subliniaza Dorinel Mihai.
Sigur, aceasta agrotehnica nu este o noutate dezvoltata de Kongskilde. Danezii doar au dus prasila la un nivel superior. In sensul ca au montat pe utilaj o camera de luat vederi de la Claas. Camera citeste randul de porumb si indica operatorului cand este reglata perfect. Daca cumva tractoristul are o abatere de la traiectorie, prasitoarea stie sa compenseze singura, īn asa fel īncat sa nu scoata randul de porumb afara.
Daca abaterea depaseste 5 mm īn cabina este emis un semnal acustic care īl avertizeaza pe tractorist ca face ceva gresit. Si semnalul se opreste doar dupa ce acesta s-a repus pe traseu. Insa prasitoarea compenseaza singura deplasarea. din cilindrii hidraulici montatī pe cadrul de prindere.

Un alt element important este ca fiecare sectie de prasit este independenta, actionata hidraulic, astfel ca la capatul tarlalei se ridica pe rand fiecare.
Tractorul executa īntoarcerea, GPS-ul īl aseaza īn dreptul urmatorului rand iar prasitoarea īsi face din nou alinierea cu randul de porumb.
In noiembrie 2013 la expozitia de masini agricole Agritechnica din Germania, Kongskilde a aratat si un prototip de VibroCrop complet robotizat. Adica nu avea nevoie de tractor, fiind autopropulsat, cu doua senile laterale. Sigur, este doar un concept, viitorul agriculturii la scara mica, fara tractor si tractorist. Dar, jucaria, interesanta, este propulsata de doua motoare electrice, tinute īn viata de baterii. Motoarele actioneaza senilele si nu lucreaza decat pe doua randuri odata.

"In viitor vom īncerca sa punem pe un astfel de sistem si o sectie de semanat, spune Dorinel Mihai. Motoarele electrice dezvolta 15 kW fiecare. Puterea lor īnsumata s-ar putea traduce īn aproape 40 CP. Iar bateriile sunt puse deasupra senilelor pentru a le da o mai buna aderenta. Cand bateriile īncep sa se goleasca, utilajul stie singur sa se īntoarca īn ferma, la o priza unde sa se reīncarca.
Nu este exclus ca peste ani sa existe si utilaje de prelucrare a solului autopropulsate. Ele ar sti cand sa se īntoarca la ferma, acolo ar exista o statie de biogaz, care sa le realimenteze cu curent electric si apoi utilajele s-ar īntoarce la munca.
Vibro Crop Robotti, cum se numeste conceptul dezvoltat de Kongskilde, se bazeaza tot pe camera de luat vederi si pe GPS, ca si utilajul tractat. In plus, un computer stie chiar sa īsi corecteze pozitia īn lipsa semnalului GPS.
Deocamdata e doar un concept, nu stie nimeni īn cati ani va fi pe piata. Dar ce firma e dispusa sa īsi cheltuie banii pe proiecte ce nu s-ar finaliza cumva?

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.