Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Bayer: de vorba despre viitorul agriculturii

In Romania, Bayer CropScience este prezenta din 1968. "Produse ca Sekor erau utilizate pe anumite culturi în agricultura romaneasca," spune Gabi Raviczki, directorul de marketing. In 2014, compania nu intentioneaza sa scada ritmul lansarilor si al noutatilor.

Doi noi hibrizi de rapita
Anul trecut, Bayer CropScience a anuntat 4 hibrizi noi de rapita: Bagira, Belana, Jenifer si Jumper. Anul acesta, în mai, vor mai lansa altii doi. "Incercam sa aducem varietati adaptate conditiilor climatice din Romania. In primul rand, ele trebuie sa aiba o rezistenta ridicata la ger, care este una din principalele probleme la cultura de rapita. Si, sigur, sa aiba o productivitate ridicata la hectar", explica Mihai Gheorghe, directorul comercial.

Promisiunea hibrizilor de grau
In viitorul apropiat vor lansa si seminte pentru cultura cerealiera.
"Bayer acorda foarte mare atentie în cercetarea si ameliorarea hibrizilor de grau", spune Mihai Gheorghe. "Dar hibrizii de grau sunt un proiect pe termen lung." Cu siguranta Bayer va fi un jucator de care se va tine seama în piata semintelor de hibrizi de grau, iar deocamdata face mari investitii în întreaga lume în directia aceasta. Poate ca una din problemele pe care si le pun marile companii este sa nu distorsioneze piata cerealelor, care acum este dominata de americani, canadieni si australieni, cu productii de 4-5 tone la hectar, dar cu suprafete cu care Europa nu poate concura. Ce se va întampla cand vor produce 10 tone în loc de 4?

Cum arata piata PPP din biroul Bayer
In ceea ce priveste piata de produse de protectia plantelor, PPP-uri cum se scriu pe scurt, în Romania cultura mare este cea care absoarbe cea mai importanta cantitate de produse de acest fel. In spate, urmatorul val de cumparatori vine din viticultura si abia apoi vin cei din zona legumicola.
"Speram ca în urmatorii ani si legumicultura sa intre în trendul general al consumului de PPP", spune Gabi Raviczki.
In ceea ce priveste suprafetele tratate, ele au crescut an de an. De asemenea, se constata si o crestere a numarului de tratamente pe hectar. Daca acum 10 ani discutam despre o medie de un tratament cu un fungicid pe hectar, astazi media a ajuns în zona a doua tratamente. Si tind sa creasca în continuare, pentru ca, într-o competitie cu piata europeana, calitatea granelor ne-ar putea avantaja.
"In ceea ce priveste vanzarile de PPP-uri, acestea au avut o dinamica foarte interesanta. De 10 ani de cand o monitorizam, am înregistrat constant cresteri de doua cifre."

Cum arata viitorul pe termen lung
Cercetatorii Bayer si nu numai studiaza inclusiv genetica forestiera. Ei spera sa gaseasca acolo noi modele biologice si sa înteleaga mecanismul prin care se genereaza atat de multa masa verde cu minim de resurse. Odata înteleasa aceasta gena de crestere, ea va putea fi transferata si în agricultura.
In ce priveste PPP-urile, probabil vom avea peste zeci de ani combinatii între controlul clasic de control al bolilor, daunatorilor si buruienilor în alternanta cu agenti biologici. Exista un viitor si pentru aceasta fata a industriei de protectia plantelor.

a consemnat
Andrei OSTROVEANU



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."