Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Bayer: de vorba despre viitorul agriculturii

In Romania, Bayer CropScience este prezenta din 1968. "Produse ca Sekor erau utilizate pe anumite culturi īn agricultura romaneasca," spune Gabi Raviczki, directorul de marketing. In 2014, compania nu intentioneaza sa scada ritmul lansarilor si al noutatilor.

Doi noi hibrizi de rapita
Anul trecut, Bayer CropScience a anuntat 4 hibrizi noi de rapita: Bagira, Belana, Jenifer si Jumper. Anul acesta, īn mai, vor mai lansa altii doi. "Incercam sa aducem varietati adaptate conditiilor climatice din Romania. In primul rand, ele trebuie sa aiba o rezistenta ridicata la ger, care este una din principalele probleme la cultura de rapita. Si, sigur, sa aiba o productivitate ridicata la hectar", explica Mihai Gheorghe, directorul comercial.

Promisiunea hibrizilor de grau
In viitorul apropiat vor lansa si seminte pentru cultura cerealiera.
"Bayer acorda foarte mare atentie īn cercetarea si ameliorarea hibrizilor de grau", spune Mihai Gheorghe. "Dar hibrizii de grau sunt un proiect pe termen lung." Cu siguranta Bayer va fi un jucator de care se va tine seama īn piata semintelor de hibrizi de grau, iar deocamdata face mari investitii īn īntreaga lume īn directia aceasta. Poate ca una din problemele pe care si le pun marile companii este sa nu distorsioneze piata cerealelor, care acum este dominata de americani, canadieni si australieni, cu productii de 4-5 tone la hectar, dar cu suprafete cu care Europa nu poate concura. Ce se va īntampla cand vor produce 10 tone īn loc de 4?

Cum arata piata PPP din biroul Bayer
In ceea ce priveste piata de produse de protectia plantelor, PPP-uri cum se scriu pe scurt, īn Romania cultura mare este cea care absoarbe cea mai importanta cantitate de produse de acest fel. In spate, urmatorul val de cumparatori vine din viticultura si abia apoi vin cei din zona legumicola.
"Speram ca īn urmatorii ani si legumicultura sa intre īn trendul general al consumului de PPP", spune Gabi Raviczki.
In ceea ce priveste suprafetele tratate, ele au crescut an de an. De asemenea, se constata si o crestere a numarului de tratamente pe hectar. Daca acum 10 ani discutam despre o medie de un tratament cu un fungicid pe hectar, astazi media a ajuns īn zona a doua tratamente. Si tind sa creasca īn continuare, pentru ca, īntr-o competitie cu piata europeana, calitatea granelor ne-ar putea avantaja.
"In ceea ce priveste vanzarile de PPP-uri, acestea au avut o dinamica foarte interesanta. De 10 ani de cand o monitorizam, am īnregistrat constant cresteri de doua cifre."

Cum arata viitorul pe termen lung
Cercetatorii Bayer si nu numai studiaza inclusiv genetica forestiera. Ei spera sa gaseasca acolo noi modele biologice si sa īnteleaga mecanismul prin care se genereaza atat de multa masa verde cu minim de resurse. Odata īnteleasa aceasta gena de crestere, ea va putea fi transferata si īn agricultura.
In ce priveste PPP-urile, probabil vom avea peste zeci de ani combinatii īntre controlul clasic de control al bolilor, daunatorilor si buruienilor īn alternanta cu agenti biologici. Exista un viitor si pentru aceasta fata a industriei de protectia plantelor.

a consemnat
Andrei OSTROVEANU



Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!