Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Bayer: de vorba despre viitorul agriculturii

In Romania, Bayer CropScience este prezenta din 1968. "Produse ca Sekor erau utilizate pe anumite culturi īn agricultura romaneasca," spune Gabi Raviczki, directorul de marketing. In 2014, compania nu intentioneaza sa scada ritmul lansarilor si al noutatilor.

Doi noi hibrizi de rapita
Anul trecut, Bayer CropScience a anuntat 4 hibrizi noi de rapita: Bagira, Belana, Jenifer si Jumper. Anul acesta, īn mai, vor mai lansa altii doi. "Incercam sa aducem varietati adaptate conditiilor climatice din Romania. In primul rand, ele trebuie sa aiba o rezistenta ridicata la ger, care este una din principalele probleme la cultura de rapita. Si, sigur, sa aiba o productivitate ridicata la hectar", explica Mihai Gheorghe, directorul comercial.

Promisiunea hibrizilor de grau
In viitorul apropiat vor lansa si seminte pentru cultura cerealiera.
"Bayer acorda foarte mare atentie īn cercetarea si ameliorarea hibrizilor de grau", spune Mihai Gheorghe. "Dar hibrizii de grau sunt un proiect pe termen lung." Cu siguranta Bayer va fi un jucator de care se va tine seama īn piata semintelor de hibrizi de grau, iar deocamdata face mari investitii īn īntreaga lume īn directia aceasta. Poate ca una din problemele pe care si le pun marile companii este sa nu distorsioneze piata cerealelor, care acum este dominata de americani, canadieni si australieni, cu productii de 4-5 tone la hectar, dar cu suprafete cu care Europa nu poate concura. Ce se va īntampla cand vor produce 10 tone īn loc de 4?

Cum arata piata PPP din biroul Bayer
In ceea ce priveste piata de produse de protectia plantelor, PPP-uri cum se scriu pe scurt, īn Romania cultura mare este cea care absoarbe cea mai importanta cantitate de produse de acest fel. In spate, urmatorul val de cumparatori vine din viticultura si abia apoi vin cei din zona legumicola.
"Speram ca īn urmatorii ani si legumicultura sa intre īn trendul general al consumului de PPP", spune Gabi Raviczki.
In ceea ce priveste suprafetele tratate, ele au crescut an de an. De asemenea, se constata si o crestere a numarului de tratamente pe hectar. Daca acum 10 ani discutam despre o medie de un tratament cu un fungicid pe hectar, astazi media a ajuns īn zona a doua tratamente. Si tind sa creasca īn continuare, pentru ca, īntr-o competitie cu piata europeana, calitatea granelor ne-ar putea avantaja.
"In ceea ce priveste vanzarile de PPP-uri, acestea au avut o dinamica foarte interesanta. De 10 ani de cand o monitorizam, am īnregistrat constant cresteri de doua cifre."

Cum arata viitorul pe termen lung
Cercetatorii Bayer si nu numai studiaza inclusiv genetica forestiera. Ei spera sa gaseasca acolo noi modele biologice si sa īnteleaga mecanismul prin care se genereaza atat de multa masa verde cu minim de resurse. Odata īnteleasa aceasta gena de crestere, ea va putea fi transferata si īn agricultura.
In ce priveste PPP-urile, probabil vom avea peste zeci de ani combinatii īntre controlul clasic de control al bolilor, daunatorilor si buruienilor īn alternanta cu agenti biologici. Exista un viitor si pentru aceasta fata a industriei de protectia plantelor.

a consemnat
Andrei OSTROVEANU



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.