Profitul agricol nr 17
3 mai 2017
Cat de profitabile sunt culturile verzi?

Prin noua Politica Agricola Comuna, fermierii sunt încurajati sa cultive, de toamna pana primavara, plante care sa mentina terenurile verzi. Scopul acestei politici este de a îmbunatati în mod natural calitatile solului.
Pentru fiecare hectar înfiintat cu plante verzi, fermierii primesc un sprijin de 130 euro. Culturile verzi trebuie semanate pana la sfarsitul lunii septembrie, iar biomasa formata se încorporeaza în sol. Insa, cheltuielile pentru înfiintarea culturilor depasesc în cele mai multe situatii valoarea subventiilor. Acesta este si motivul pentru care, deocamdata, nu sunt prea multi fermierii care cultiva leguminoase în intercultura.

Mustarul este mai avantajos decat mazarea ori rapita
Arnaud Perrein, fermier din Mihail Kogalniceanu, judetul Ialomita, are în total 1.000 de hectare încadrate în masura de agromediu. In toamna a semanat 940 ha cu mustar si 60 ha cu mazare. Potrivit acestuia, culturile verzi sunt rentabile numai daca se respecta anumite reguli.
"Eu am procedat asa: în toamna am semanat mustarul si mazarea în acelasi timp cand am intrat cu utilajele pentru pregatirea terenului. Am folosit o grapa echipata cu un distribuitor de seminte mici. Nu am folosit nici rapita (nici cea de toamna si nici cea de primavara), deoarece este foarte greu de distrus primavara. Sunt necesare doua treceri cu discul si 4 litri de Glifosat", a explicat fermierul.
In ferma de la Mihail Kogalniceanu, se cultiva leguminoase de cinci ani, nu numai pentru subventii ci si pentru beneficiile pe care plantele le aduc în sol.
"Culturile încadrate la masurile de agromediu au calitati diferite. Mustarul, de exemplu, are mai multe avantaje. Samanta este foarte ieftina (2 lei/kg), iar la semanat sunt necesare numai 4 kg/ha. Este o cheltuiala nesemnificativa. Un alt avantaj este faptul ca planta are o radacina pivotanta, care patrunde solul în adancime si afaneaza pamantul. In plus, se dezvolta rapid, poate ajunge la o înaltime de 1 m si retine zapada în timpul iernii. Am observat ca, atunci cand bate vantul, pe suprafetele unde avem mustar, zapada ajunge la 30 de cm (30 l/mp), iar unde nu avem mustar, are 5 cm. Dupa doua sau trei ninsori putem acumula peste 100 l/mp. Apa consumata de planta este înlocuita de apa care provine din zapada. Din acest motiv, cultiv mustar pe terenurile mai uscate. Pentru distrugerea mustarului nu este necesar sa folosesc un erbicid. Plantele nu sunt rezistente la temperaturi scazute si sunt distruse de ger. Pana pe 30 martie trebuie sa încorporam plantele moarte în sol. Daca umiditatea nu ne permite sa intram în teren, mai putem astepta pana pe 15 aprilie.
Resturile de mustar putrezesc în totalitate si nu împiedica trecerea cu combinatorul. Pe solele unde am arat, intru cu un combinator, iar acolo unde am folosit strip-till, vin cu o sapa rotativa, special conceputa pentru aceasta lucrare.
Mustarul este avantajos pentru ca lasa o perioada de 3-4 luni între momentul în care plantele au fost distruse de ger si semanatul culturii principale, evitand astfel orice risc de toxicitate pentru cultura urmatoare (mustar/porumb sau mustar/floarea-soarelui).
Mazarea este o alta cultura interesanta, în special pe solele de terasa, mai ales daca este semanata devreme si are timp sa se dezvolte. Este o planta care aduna zapada, îngheata iarna si aduce azot suplimentar pentru cultura din primavara. In toamna 2013, am semanat 60 de ha cu 70 kg mazare/ha.
Marele dezavantaj este ca are o samanta scumpa si greu de manipulat (sunt necesare cantitati mai mari fata de mustar).

Grau pentru solele cu umiditate mare
Pe solele de lunca, Arnaud Perrein are probleme cu umiditatea mare din sol la momentul semanatului. Au fost ani cand nu a putut intra în teren sa înfiinteze culturile. Tocmai din acest motiv, pe aceste suprafete a semanat culturi mari consumatoare de apa si rezistente în timpul iernii. Pe 60 de hectare a cultivat grau.
"Desi nu face parte din culturile incluse pentru plata prin masurile de agromediu, am pus grau (50 kg/ha în luna septembrie), pe care îl voi distruge cu Glifosat în aceasta primavara, dupa semanat. In urma culturii de grau terenul devine mai afanat si este mai uscat. Astfel, pot semana mai devreme.
Tot pe solele de lunca, vrem sa cultivam mazariche. Este o planta care nu creste mult în înaltime si care are avantajul ca nu retine zapada. In plus, rezista în timpul iernii si aduce un plus de azot în pamant. Daca planta este lasata pana pe 15 aprilie poate aduce pana la 100 de unitati active de azot în sol. Dezavantajul este ca nu structureaza bine pamantul. De aceea, în general mazarichea este asociata alte graminee."

Rapita, un posibil "îngrasamant verde" pentru porumbul ecologic?
Un alt fermier care a înfiintat culturi verzi în toamna este Sorin Stoenescu, din comuna Mereni, judetul Teleorman. El lucreaza o suprafata de 1.700 hectare.
Anul acesta va folosi rapita, pentru a face un test. Si-a propus sa produca porumb ecologic pentru boabe. Deocamdata încearca doar pe suprafata de 65 de hectare. Deoarece nu are voie sa foloseasca fertilizanti chimici, va folosi rapita ca îngrasamant biologic. A semanat-o în toamna, dupa paioase, simultan cu pregatirea terenului. Covorul vegetal format de rapita urmeaza sa fie distrus în cursul lunii martie, atunci cand va putea intra pe teren.
Va folosi un disc si va trece o data sau de doua ori, în functie de cat de dezvoltate sunt plantele.
"Nu mi-am propus sa seman porumb ecologic pe o suprafata foarte mare, deoarece, mai întai, vreau sa vad rezultatele acestui test, pe cele 65 ha.
M-am orientat spre productia de porumb ecologic deoarece am constatat ca exista o cerere mare pe piata, iar fermierii interesati de culturile biologice nu sunt foarte multi. Anul trecut am produs floarea-soarelui în sistem ecologic si am fost foarte multumit de rezultat. Am obtinut 2 tone/ha, cu 10% mai putin decat productia înregistrata la cultura normala.
Porumbul este cea mai profitabila cultura, de aceea mi-am propus sa încerc si aici tehnologia ecologica. Este mai scump sa produci porumb ecologic, deoarece în Romania nu prea se gasesc îngrasamintele bio.
Am cumparat o cantitate nu prea mare de la o firma din Polonia, iar pretul lor este mult mai mare decat cel al produselor chimice conventionale. Tocmai de aceea, voi încerca sa ma folosesc de cultura de rapita ca îngrasamant.
Daca voi fi multumit de productia si de profitul pe care o sa-l obtin, ma voi gandi sa maresc suprafata cultivata cu porumb ecologic", si-a motivat Sorin Stoenescu optiunea. Loogica lui este "încercarea moarte n-are".

Si secara ori trifoiul pot face un covor verde
Un adept al culturilor verzi este Nicolas Lefebvre, fermier (tot de origine franceza) care lucreaza 1.600 ha în localitatea Birda, judetul Timis.
Pentru campania de primavara, el a pastrat 900 ha pentru floarea-soarelui si porumb. Pe toata aceasta suprafata a pus, în toamna, culturi care sa stea verzi peste iarna.
Anul acesta, pe 560 de hectare a pus mustar si rapita, respectand "ca la carte" masura 241. Pentru încorporarea covorului vegetal în sol, foloseste discul la o adancime de 10 cm. Pe restul suprafetei, de 340 ha, desi nu corespunde masurii de agromediu, a înfiintat un covor vegetal format dintr-un amestec de ovaz, mazariche si mustar.
Pe solele unde a folosit acest amestec nu încorporeaza masa formata în sol înainte de semanat. Plantele moarte protejeaza pamantul de soare, ajuta la mentinerea umiditatii în sol si actioneaza ca un erbicid, nepermitand buruienilor sa se dezvolte. In plus, covorul vegetal obtinut estompeaza eroziunea solului.
Anul trecut, a folosit trei tehnologii de lucru, atat pe floare cat si pe porumb: scarificat adanc, arat si strip-till. La ambele culturi, cele mai bune rezultate le-a obtinut prin tehnologia strip-till. Face o singura lucrare în toamna, iar daca în primavara terenul este afanat, semanatoarea poate intra direct în teren.
Nicolas Lefebvre a explicat si care este cel mai mare avantaj al culturilor verzi si de ce sunt acestea necesare.
"Culturile principale, indiferent ca vorbim de porumb sau floarea-soarelui, folosesc mai întai acele elemente din sol, precum potasiu, fosfor etc, care provin din descompunerea vegetalelor si nu elemente care rezulta din îngrasamintele chimice. De aceea, culturile de primavara semanate pe un teren ramas gol dupa recoltarea graului, de exemplu, vor fi din start dezavantajate.
Masa verde, în schimb, actioneaza ca o pompa care aduce în sol elementele necesare dezvoltarii plantelor". El si-a exprimat nemultumirea cu privire la prevederile masurii 241.
"In Romania, legislatia pe agromediu este incompleta. Speciile pe care le putem folosi pentru înfiintarea culturilor verzi, inculse pentru plata, sunt foarte putine. S-ar mai putea folosi ovazul, secara, trifoiul si amestecurile de specii. In plus, obligatia de a încorpora masa verde nu ne ajuta. Pe langa faptul ca plantele moarte aduc beneficii importante solului si implicit culturilor de primavara, avem ani cand, din cauza umiditatii mari din sol, nu putem intra în teren sa distrugem masa verde."


Citeste si: