Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Consortiul National Agroaliment, o forma fara fond

Cinci federatii din agricultura si industria alimentara anunta ca au format o Alianta cu scopul formarii Consortiului National Agroaliment.
Organizatiile care au semnat actul de alianta sunt: LAPAR (presedinte Laurentiu Baciu), Pro Agro (presedinte Alex Jurconi), Romalimenta (presedinte Sorin Minea), FCBR (presedinte Claudiu Franc), Romovis (presedinte Ionica Nechifor), Asociatia Pomicultorilor (presedinte Adrian Popescu), OIZNR (presedinte Gheorghe Bejan).

Se spune ca întalnirea ar fi avut loc vineri, 4 aprilie, la hotel Intercontinental. Despre necesitatea acestui consortiu s-a vorbit, destul de subtire, acum 3-4 saptamani. Exista un fel de recomandare a Comisiei Europene în acest sens. Altfel, nu este vorba de vreo unitate de idei ori de planuri comune.
Intre semnatari sunt diferente enorme de forta organizatorica. Si între lideri exista aceeasi discrepanta.

Din punctul de vedere al ministrului, acest consortiu atenueaza divergentele cu organizatiile reale si diminueaza importanta LAPAR si a FCBR în dialogul putere-opozitie. Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, a declarat ca este vorba de o structura formala care trebuie înfiitata la cerinta Bruxellesului, pentru reprezentare externa si ca "este fals sa se spuna ca a batut palma cu cineva".


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."