Profitul agricol nr. 43
15 noiembrie 2017
Crescatorie de sturioni unica în lume

Fostul secretar de stat Adrian Radulescu investeste 5 milioane de euro (plus TVA) într-o crescatorie de sturioni, la Bratestii de Jos, Dambovita. Din total, 3 milioane de euro reprezinta fonduri europene. Radulescu si-a propus ca investitia începuta pe 24 august 2013 sa fie gata pana la sfarsitul acestei luni.

Exact la iesirea din Bratestii de Jos, pe partea dreapta, pe o suprafata de 6 hectare, santierul este în toi. 60 de muncitori lucreaza la cele 20 de bazine aflate la 6 metri adancime, care vor reprezenta ferma de sturioni a lui Adrian Radulescu. Fiecare se ocupa de altceva: unii toarna ciment, altii finalizeaza bazinul de dejectii, altii monteaza. Printre ei se afla inclusiv Adrian Radulescu, care si-a dat jos haina de politician, pentru a coordona el însusi echipa de constructori.

Cega aduce bani mai rapid
Pentru afacere, Adrian Radulescu a ales cega, pentru ca produce icre mult mai repede decat alte specii (dupa numai 5 ani, spre deosebire de morun care are nevoie de 15 ani).
Bazinele nu vor fi în hale acoperite, ci în aer liber. Vor fi ferite de atacul pasarilor de o plasa usoara, cu ochiuri de 20 cm X 20 cm. "Eu merg pe sistemul cu cel mai mic sturion, cu cea mai prolifica perioada de reproductie - 5 ani. Am ales cega pentru ca este de apa dulce, spre deosebire de ceilalti sturioni care merg în mare. Am vrut sa nu modific în nici un fel conditiile de mediu în care traieste acest peste. Majoritatea celor care cresc acum sturioni o fac în circuit închis, în hale. Eu merg pe sistemul lui natural. Am o crestere mai lenta, pentru ca pestele hiberneaza din noiembrie pana în martie si nu va mai primi deloc mancare. Cand temperatura scade sub 7 grade Celsius, pestele nu mai mananca, iar greutatea lui se micsoreaza cu 5 si 7%. In toata aceasta perioada el va hiberna si nu va mai primi deloc mancare. Dar, trecand prin toate ciclurile biologice si neumbland la conditiile de mediu în care el traieste, calitatea icrelor va fi mult mai buna", spune Radulescu.
In circuit închis, în hale, sturionul creste mult mai repede si poate scurta chiar cu un an perioada cand începe reproductia. "In hale, nu stim care va fi efectul asupra calitatii icrelor. Siguranta calitatii o am mai degraba asa, cum lucrez eu", puncteaza Radulescu.

Imbunatatirea conditiilor de mediu
Sturionii din crescatoria de la Bratestii de Jos vor creste chiar mai bine decat în conditiile lor naturale. Ferma va fi dotata cu instalatii prin care este controlata oxigenarea, ph-ul, debitul de apa si controlul hranei. Hrana se va arunca în apa, cu o masina speciala de dozat. Hrana va fi din cereale, plus premixuri.
"Debitul controlat de apa conteaza foarte mult. Au mai fost încercari de crestere a sturionilor în lacuri si balti, dar nu merge, pentru ca sunt departe de conditiile lor naturale.
La ferma piscicola pe care o fac, apa vine din barajul de la Vacaresti. Se va pune un baraj în circuitul de apa, se ridica la nivel, trece prin bazine si se duce mai departe în Dambovita. Va fi un flux de 2 mc/secunda. Intregul volumul de apa se schimba în doua ore. Practic, pestii stau în aceeasi apa numai doua ore."
In ceea ce priveste puritatea apei, Radulescu da asigurari ca apa iese din ferma la fel cum intra, pentru ca trece prin trei filtre. "Fiind un filtru biologic, dezvolta niste microorganisme care consuma impuritatile. Fundul bazinului este putin înclinat si, o data pe luna, va fi curatat cu ajutorul unui sistem de toate dejectiile, excesul de hrana si tot ce ramane."

Primele icre, abia în 2015
Bazinele vor fi populate pe rand si vor fi 5 generatii, fiecare cu 250.000 de pesti. Anul acesta va fi prima generatie, care va ocupa 2 bazine. Generatia de anul acesta va produce icre în 2019. Generatia de anul viitor va produce icre în 2020. Asta înseamna ca va fi un flux continuu de productie. "Cam jumatate din pesti sunt de obicei masculi, care se vand pentru carne, iar jumatate vor fi femele, pentru icre. Vor produce între 17 si 20 de tone de icre negre pe an, începand din anul 5."
Atunci cand puietul este bagat în bazin, el are 100 de grame, iar în anul 5 are 3 kg. Colectarea icrelor se face prin sacrificare. "La reproductie se face prin mulgere. Se injecteaza cu niste hormoni si îl mulgi. Dar icrele de consum se obtin doar prin sacrificare", precizeaza Radulescu.

Produce crap, în paralel
Ca sa se asigure ca îsi acopera cheltuielile, merge în paralel si cu productia de crap. "In primul an, vor fi doua bazine cu sturioni, restul cu crap. Apoi, an de an, crapul va ocupa tot mai putine bazine, pentru ca vor aparea celelalte gerneratii de cega. Dupa anul 5, renunt de tot la crap".
Radulescu considera investitia sa ca fiind foarte sigura.
"Nimeni nu a mers pe ideea de a avea icre în fiecare an si de aceea aproape toate fermele de sturioni au dat faliment. Pentru ca, 8-10 ani, trebuie sa scoti bani de întretinere. Au populat toata ferma cu sturioni si au murit la un moment dat. Eu am gandit sa fie 5 generatii, ca sa ai continuitate. Daca scoti icre din 5 în 5 ani, pierzi piata, pierzi tot. Modul cum am gandit eu investitia, sa fie în aer liber, sa fie în mediul sau natural si pe mai multe generatii, este ceva unic în Europa", spune el.

Isi va asigura puietul
La 10 kilometri distanta, la Salcioara, este un alt santier. Acolo se va naste puietul. Investitia pentru puiet reprezinta doar aport propriu, fara fonduri europene. "Am facut un calcul si am vazut ca ma costa un milion de euro pestii. Era 5 euro bucata. Am zis ca mai bine fac eu singur si reproductie. Icrele pentru reproductie le-am cumparat din Italia. Cega este aceeasi peste tot, nu sunt mai multe specii. Incepand de la anul, vom încerca sa pescuim din Dunare. Acum, timpul era prea scurt.
Vom avea nevoie de 6 specialisti în reproductie. Pentru început, avem contract cu 2 italieni, unul care se ocupa de investitie si de modul de functionare si unul pe partea de reproductie si de crestere. Ei ne vor da toate indicatiile", a adaugat Adrian Radulescu.

Oferta mica, cerere mare
Potrivit informatiilor detinute de Adrian Radulescu, piata icrelor negre a scazut cu 80% în ultimii cinci ani.
"Oferta s-a oprit. Multi crescatori au dat faliment. Dar cerere exista. Printre producatori au ramas Iranul si Rusia. Majoritatea tarilor au oprit pescuitul la sturioni. Si Romania a interzis pentru ca sturioni salbatici, practic, aproape ca nu mai exista."

Alina BARDAS


Citeste si: