Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Kaizen, filozofia care îmbunatateste constructia tractoarelor

Argo Tractors, compania care produce tractoarele Landini si McCormick, are un plan de investitii care sa perfectioneze procesele din fabrica lor de la Fabbrico, Italia. Este un proiect ambitios, în urma caruia s-ar reduce semnificativ timpii pierduti la montaj, s-ar reduce consumul de materiale, ar produce mai putine deseuri si manevrarea elementelor care compun tractoarele în fabrica s-ar îmbunatati. Si, pentru ca toate acestea trebuiau sa poarte un nume, li s-a spus "Proiectul Kaizen".

Kaizen este un termen împrumutat din japoneza, limba în care însemna "îmbunatatire continua". Un fel de retehnologizare, cum i-am spune noi. Dar ceva mai mult decat atat, în buna traditie a întelegerii muncii la japonezi.
In centrul atentiei noii filozofii împrumutate de la Soare-rasare, proiectul Kaizen nu se poate cuantifica în bani. De pilda vor investi atatea milioane de euro. Pentru ca acest sistem implica în primul rand schimbari de orientare ale managementului, perfectionarea muncitorilor de la liniile de montaj, pana si oamenii care fac curat vor fi pregatiti în acest concept nou, japonez.

Principiul de baza al Kaizen este reducerea oricarui deseu. Iar pentru japonezi, deseu este orice lucru din fabrica ce nu ajuta la producerea de valoare adaugata. De pilda, spatiile trebuie folosite la maxim. Drumurile cutiilor cu subansamble prin fabrica trebuie simplificate astfel ca muncitorii sa primeasca piesele pe care trebuie sa le monteze pe un tractor în cel mai scurt timp, fara pauze de asteptare, iar drumul celor care duc cutiile cu masinile de transport trebuie sa fie cel mai scurt de la magazii la linia de montaj. Daca vreti, seamana mai mult cu precizia si rigoarea dintr-un supermarket decat dintr-o fabrica. De asemenea, se are în vedere obtinerea unui spatiu de lucru mai curat, mai sigur pentru muncitori si îmbunatatirea fiecarui stand de montaj în parte.

Daca totul va iesi perfect, schimbarile filozofiei de munca Kaizen se vor propaga în cascada de la Fabbrico la fabricile Argo Tractors din San Martino si Luzzara. In acelasi timp, liniile de asamblare ale companiei vor fi upgradate cu noi roboti, cu noi echipamente pentru a creste gradul de acuratete. Asta va duce la cresterea standardelor de productie la ambele marci de tractoare, Landini si McCormick.

Argo Tractors, care are sediul central în Fabbrico, Italia, mai are în portofoliu si tractoarele Valpadana, pentru horticultura, mai putin cunoscute la noi. Tot în portofoliul lor au fost si combinele Laverda, pana cand marca a fost cumparata de americanii de la Agco acum cativa ani. Acum Argo Tractors a ramas, cum îi spune si numele, orientata spre productia de tractoare. Anul trecut compania a avut o cifra de afaceri de 500 de milioane de euro. In total au 1.600 de angajati în 4 fabrici si lucreaza cu 2.500 de dealeri.
In Romania, tractoarele Landini sunt în portofoliul de vanzari al Munax. Cele Mc Cormick au fost în portofoliul General Leasing.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."