Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Consortiul Romaliment, un moft al Bruxelles-ului

La Ministerul Agriculturii a avut loc īnca o "īntalnire de lucru" īntre reprezentantii organizatiilor profesionale din agricultura si industria alimentara cu vicepremierul Daniel Constantin. Oficial, am fost asigurati ca s-a īnchegat un punct de vedere cu privire la ordinul de ministru pentru īnfiintarea Consortiului National Agroaliment, ca structura reprezentativa a fermierilor si industriilor alimentare. Multi īl acuza pe actualul ministru ca īsi doreste crearea unei organizatii profesionale unice īn sectorul agro-alimentar, pe care sa o infiltreze cu oameni obedienti, pe care sa o poata manevra.

Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, precizeaza cu fermitate: "Nu am batut palma cu Jurconi, sa fuzionam cu ProAgro, cum spun unii. Ne īnscriem īntr-un consortiu īn care fiecare īsi pastreaza personalitatea si punctul lui de vedere fata de problemele cu care ne confruntam. Eu, unul, va asigur ca raman acelasi ca pana acum."

Nici Sorin Minea, presedintele Romalimenta, nu este un entuziast. "Este prematur sa vorbim de o confederatie a asociatiilor din sectorul agricol, īnsa alianta poate evolua īn viitor si dincolo de scopul pentru care a fost creata", spune Minea.
In opinia ministrului Daniel Constantin, acest consortiu atenueaza divergentele sale cu organizatiile real-reprezentative, cum sunt LAPAR si FCBR, si diminueaza importanta acestora, odata ce au fost puse pe acelasi plan cu o necunoscuta Asociatie a Pomicultorilor ori cu OIZNR (?) despre care n-am auzit pana acum!
Consortiul este o forma fara fond, creata artificial, la presiuni venite de la CE.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.