Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Modificari la Declaratia 221 privind veniturile din activitati agricole

Formularul 221 - "Declaratia privind veniturile din activitati agricole impuse pe baza de norme de venit" se completeaza si se depune de catre persoanele fizice care realizeaza, în mod individual, venituri impozabile, din activitati agricole pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit.
Este vorba despre: cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea plantatiilor viticole, pomicole, arbustilor fructiferi si altele asemenea; cresterea si exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animala, în stare naturala.

In cazul în care activitatea agricola pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit se desfasoara în cadrul unei asocieri fara personalitate juridica, obligatiile declarative revin asocierii si se îndeplinesc de catre asociatul care raspunde pentru îndeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice. Acestia au mai transmis ca veniturile din activitati agricole, impuse pe baza normelor de venit, sunt neimpozabile în limitele prevazute la art. 72 alin. (2) din Codul fiscal. Totodata, declaratia nu se depune de catre persoanele fizice/ membrii asocierilor fara personalitate juridica ce detin cu orice titlu suprafete de teren destinate productiei agricole, pentru cele necultivate, pentru cele cultivate cu plante furajere graminee si leguminoase pentru productia de masa verde precum si pentru pasuni si fanete naturale, destinate furajarii animalelor detinute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determina pe baza normelor de venit si a celor prevazute la art. 72 alin. (2) din Codul fiscal. Mai mult, nici contribuabilii arendatori, care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor supuse impunerii potrivit prevederilor Cap. IV "Venituri din cedarea folosintei bunurilor" de la titlul III

"Impozitul pe venit" din Codul fiscal, nu vor înainta acest formular. Totodata nu vor depune formularul nici persoanele fizice care desfasoara activitati agricole pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit, în cadrul unei asocieri fara personalitate juridica.
Declaratia se depune la organul fiscal competent pana la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs, privind suprafata cultivata/ cap de animal/ familie de albine detinuta/ detinut la data declararii.

In cazul contribuabililor/ asocierilor fara personalitate juridica care depun cu întarziere declaratia pentru anul în curs, dupa data de 25 mai, informatiile cuprinse în declaratie vizeaza suprafetele cultivate/ capetele de animale/ familiile de albine detinute la data de 25 mai. Pe de alta parte, în cazul în care declaratia depusa nu reflecta suprafetele cultivate/ numarul capetelor de animale/ familiilor de albine sau structura acestora la data de 25 mai a anului de impunere, contribuabilul poate depune o declaratie rectificativa în care va declara elementele de impunere existente la data de 25 mai.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."