Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
18 proiecte tip pentru fermele de familie

Pe 20 mai vor fi deschise primele sesiuni de depunere de proiecte pe doua masuri din viitorul PNDR 2014-2020. Masurile vor fi lansate pe regulile programului actual, dar cu finantare din programul viitor. Pentru fermele de familie au fost elaborate 18 proiecte tip, în sectoarele vegetal si zootehnic.

"Vor fi disponibile cele sase proiecte tip pe care le-am anuntat, similare cu cele din sesiunea trecuta, dar mai pregatim înca 12 sau 14 pe diverse dimensiuni de ferma. In total vrem sa ajungem la 20 de proiecte tip. Acum sunt în curs de elaborare, unele dintre ele sunt chiar finalizate, dar speram sa avem pana la deschiderea sesiunii, pe 20 mai, toate proiectele tip", a declarat George Turtoi, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

"Una dintre masuri este cea de investitii în ferme, fosta masura 121 din PNDR. Aici am gasit un artificiu la care putina lume s-a gandit, respectiv de a lansa o masura pe regulile programului actual, dar cu finantare din programul viitor, lucrul acesta fiind permis de catre regulamentul de tranzitie, chir daca nu specifica în mod expres acest lucru. Regulamentul spunea ca angajamentele din programul actual pot fi preluate si pe programul viitor si atunci ne-am gandit de ce sa nu putem face si o sesiune. Cred ca noi suntem sigura tara cu sesiuni pe care le vom deschide pe aceasta facilitate. Comisia Europeana a fost initial surprinsa de idee, dar ulterior a vazut ca nu este nicio o problema din punct de vedere tehnic si legal si am primit acordul pe ambele masuri, respectiv pe investitii în ferme si pe bunastarea animalelor", a spus Turtoi. El a precizat ca masura este structurata pe trei sectiuni, respectiv investitiile efective în ferme vegetale sau zootehnice, componenta fermelor de familie si adaptarea la standarde pentru partea de lapte.

"Avem 35 milioane de euro pentru fermele de familie, 15 milioane de euro pentru standarde pe partea de lapte, iar pentru investitii în ferme 100 de milioane, împartite 50-50 pe vegetal si zootehnic. Din cele 50 de milioane de euro alocate pentru partea de vegetal, 80% din suma am alocat-o pentru achizitii de utilaje, adica pentru proiecte simple si 20% pentru proiecte complexe cu constructii montaj. Pentru partea de zootehnie avem inversate procentele pentru ca aici achizitia de utilaje presupune si partea de montaj, adica se face un proiect complex si numai 20% din suma se va aloca pentru echipamente simple", a mai spus oficialul MADR.

Valorile maxime care vor fi acordate unui proiect au fost revizuite si diminuate. "Pentru utilaje, am mers cu valoarea sprijinului la 700.000 de euro, pentru constructii montaj, la un milion de euro pe partea vegetala si pana la doua milioane de euro pe partea zootehnica", a adaugat George Turtoi.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."