Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
18 proiecte tip pentru fermele de familie

Pe 20 mai vor fi deschise primele sesiuni de depunere de proiecte pe doua masuri din viitorul PNDR 2014-2020. Masurile vor fi lansate pe regulile programului actual, dar cu finantare din programul viitor. Pentru fermele de familie au fost elaborate 18 proiecte tip, īn sectoarele vegetal si zootehnic.

"Vor fi disponibile cele sase proiecte tip pe care le-am anuntat, similare cu cele din sesiunea trecuta, dar mai pregatim īnca 12 sau 14 pe diverse dimensiuni de ferma. In total vrem sa ajungem la 20 de proiecte tip. Acum sunt īn curs de elaborare, unele dintre ele sunt chiar finalizate, dar speram sa avem pana la deschiderea sesiunii, pe 20 mai, toate proiectele tip", a declarat George Turtoi, secretar de stat īn Ministerul Agriculturii.

"Una dintre masuri este cea de investitii īn ferme, fosta masura 121 din PNDR. Aici am gasit un artificiu la care putina lume s-a gandit, respectiv de a lansa o masura pe regulile programului actual, dar cu finantare din programul viitor, lucrul acesta fiind permis de catre regulamentul de tranzitie, chir daca nu specifica īn mod expres acest lucru. Regulamentul spunea ca angajamentele din programul actual pot fi preluate si pe programul viitor si atunci ne-am gandit de ce sa nu putem face si o sesiune. Cred ca noi suntem sigura tara cu sesiuni pe care le vom deschide pe aceasta facilitate. Comisia Europeana a fost initial surprinsa de idee, dar ulterior a vazut ca nu este nicio o problema din punct de vedere tehnic si legal si am primit acordul pe ambele masuri, respectiv pe investitii īn ferme si pe bunastarea animalelor", a spus Turtoi. El a precizat ca masura este structurata pe trei sectiuni, respectiv investitiile efective īn ferme vegetale sau zootehnice, componenta fermelor de familie si adaptarea la standarde pentru partea de lapte.

"Avem 35 milioane de euro pentru fermele de familie, 15 milioane de euro pentru standarde pe partea de lapte, iar pentru investitii īn ferme 100 de milioane, īmpartite 50-50 pe vegetal si zootehnic. Din cele 50 de milioane de euro alocate pentru partea de vegetal, 80% din suma am alocat-o pentru achizitii de utilaje, adica pentru proiecte simple si 20% pentru proiecte complexe cu constructii montaj. Pentru partea de zootehnie avem inversate procentele pentru ca aici achizitia de utilaje presupune si partea de montaj, adica se face un proiect complex si numai 20% din suma se va aloca pentru echipamente simple", a mai spus oficialul MADR.

Valorile maxime care vor fi acordate unui proiect au fost revizuite si diminuate. "Pentru utilaje, am mers cu valoarea sprijinului la 700.000 de euro, pentru constructii montaj, la un milion de euro pe partea vegetala si pana la doua milioane de euro pe partea zootehnica", a adaugat George Turtoi.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.