Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Noi reglementari privind plantele medicinale

Potrivit unui proiect de Ordin al ministrului Agriculturii privind prelucrarea, procesarea si comercializarea plantelor medicinale si aromatice, orice produs finit obtinut din plante medicinale va putea fi comercializat numai în baza avizului de notificare eliberat de Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti. Avizul va fi eliberat de Serviciul National pentru Plante Medicinale, Aromatice si Produse ale Stupului din cadrul IBA. Avizul se da pe baza evaluarii dosarului de produs precum si a mostrei. Printre documentele care trebuie depuse se numara cererea de notificare, copie dupa certificatul de înmatriculare la Registrul Comertului, o fisa de prezentare a produsului, lista de ingrediente, specificatia tehnica a produsului, schema fluxului tehnologic, fisa tehnica pentru fiecare planta folosita ca materie prima, documente care atesta calitatea ingredientelor, eticheta si prospect (în limba romana).
Daca dosarul depus este complet si mostra corespunde cerintelor de calitate si siguranta alimentara, în termen de 30 de zile se acorda avizul de notificare. În cazul în care sunt necesare informatii suplimentare, precizari sau reformulari, specialistii IBA transmit în scris operatorului economic aceste solicitari, iar perioada de acordare a avizului se prelungeste pana la completarea corespunzatoare a dosarului, dar nu mai mult de sase luni de la depunerea acestuia.

Specii de ciuperci sau plante care pot fi utilizate în suplimentele alimentare
Proiectul de act normativ cuprinde si trei liste de specii de plante. Prima are în vedere genuri si specii de plante ale caror parti sau derivate sunt periculoase pentru consumul uman. Acestea nu vor putea fi utilizate decat în conditii speciale. Celelalte doua vizeaza, dimpotriva, prima, speciile de ciuperci comestibile cultivate si recoltate din flora spontana permise a fi utilizate în suplimente alimentare, iar cealalta, specii de plante permise a fi utilizate în suplimente alimentare, daca sunt supuse predozarii. Astfel, este interzis a se comercializa fara avizul Comitetului tehnic al plantelor medicinale, aromatice si al produselor stupului produse finite obtinute din plante medicinale si aromatice, care au în compozitie specii de plante care nu sunt prevazute în ultimele doua liste, cele cu ciupercile comestibile si cu speciile de plante ce pot fi folosite. Practic, dosarele care se încadreaza, vor fi înaintate lunar pentru solutionare Comitetului tehnic, însotite de o sinteza a argumentelor stiintifice furnizate de operatori.

Plante periculoase pentru consumul uman interzise de la comercializare
In plus, proiectul de act normativ prevede ca este interzis a se comercializa drept produse prelucrate sau procesate sub forma de suplimente alimentare plante care figureaza în prima lista, cea cu speciile de plante periculoase pentru consumul uman. Totusi, prin avizul Comitetului tehnic se poate permite utilizarea ca materii prime a unor specii de pe aceasta lista daca se dovedeste, printr-un dosar toxicologic si analitic, ca produsele finite nu contin substantele toxice ale plantelor din care s-au obtinut.
Prin ordin al ministrului agriculturii se stabileste lista plantelor care pot fi sau nu utilizate pentru producerea aromelor.

Mihaela RADU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."