Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Ferma Badeana a lui Adrian Porumboiu va relua transferul de embrioni

Adrian Porumboiu s-a remarcat si prin performantele pe care le-a obtinut în fermele lui de la Tarzii si Badeana. "Degeaba ai cultura mare, daca nu dezvolti si zootehnia. Terenurile noastre sunt aproape de grajduri, deci nu e greu sa cresti vaci. De la scarpinatorile automate pana la muzica clasica, avem toate investitiile de top în adaposturile noastre", spune omul de afaceri de la Vaslui.

Adrian Porumboiu a stimulat investitiile în genetica superioara, dovada si premiile nationale, obtinute de vacile lui la diverse expozitii. Ferma Badeana creste 560 de vaci Holstein, din care se mulg în prezent 425, cu o productie zilnica de 10.800 litri de lapte. Productia medie pe cap de vaca este de 9.920 de litri la o lactatie. "Folosim material genetic de la firmele cele mai bune, aflate pe piata din Romania: Schontal Schul, Alta Genetics, Semex, PIC etc. Anul trecut am lucrat cu Alta Genetics si am facut potrivirea de perechi, iar în acest an am reluat colaborarea cu Semex", spune Dumitru Bizim, directorul fermei zootehnice Badeana.
Ferma Badeana este la 5 kilometri de Barlad, pe drumul spre Tecuci. S-a specializat în cresterea vacilor pentru lapte si functioneaza în grajdurile fostului IAS Barlad. Apartine Agrocomplex Barlad, respectiv grupului de firme Racova Com Agro Pan Vaslui, la fel ca ferma Pogonesti de crestere a tineretului pentru reproductie. Ferma de la Tarzii apartine aceluiasi grup de firme Racova Com Agro Pan Vaslui, dar face parte din societatea Comcereal Vaslui.

Ameliorare rapida
La Badeana este un nucleu de origine olandeza. Adrian Porumboiu a importat 300 de juninci Holstein în anul 1992. "In anii 2003-2004, în Ferma Badeana s-a facut un transfer de embrioni la un numar de 15 juninci, cu profesorul Robertson din SUA si cu doctorul Vasile Pachitanu. Am obtinut 15 vitei. In 2013, ultima vaca din transfer de embrioni înca mai era mulsa. In plus, am avut si doua vitele din rasa Jersey. Toate au fost niste exemplare deosebite, aveau o talie deosebita, un corp armonios, cu caracterele specifice pentru productia de lapte. Transferul de embrioni a fost gratuit. Profesorul Robertson ne-a rugat sa daruim o vitica unei familii nevoiase, ceea ce Adrian Porumboiu a si facut. Intervalul este de cinci ani între generatiile vacilor. Prin transferul de embrioni, se elimina doua-trei generatii. Arde etapele. In acelasi timp, este mult mai evidenta si mai sigura originea viteilor rezultati", spune directorul Bizim.
El a sesizat un plus de productie la urmasele obtinute prin transfer de embrioni. "Fenomenul e fascinant pentru noi, chiar daca este o practica obisnuita în alte state". De aceea, vrea sa reia transferul de embrioni în Ferma Badeana. "Progresul genetic fantastic din Statele Unite ale Americii, din Olanda si din alte tari se explica prin folosirea acestor tehnologii. Americanii dirijeaza de multa vreme împerecherile, produc material sexat, fac transfer de embrioni. Prin ameliorare traditionala, noi nu vom putea niciodata sa ajungem la asemenea performante. Va trebui sa abordam problema cu mai multa îndrazneala."

Ferma de reproductie creste profitul
Dumitru Bizim intentioneaza sa dezvolte efectivele. "Eu sunt adeptul sa participam la formarea unui fond de juninci pentru vanzare. Nu poti sa echilibrezi bugetul la nivelul fermei, daca nu vinzi si juninci. Acest lucru presupune ca ai pus la punct reproductia. In acest an, am vandut deja 40 de juninci. Speram sa vindem 50 pe an pentru a obtine un spor de venituri în ferma." Principala conditie pentru o ferma de reproductie este cresterea calitatii genetice. "Eu, cand am spus ca vreau sa fac transfer de embrioni, m-am gandit, în primul rand, la progresul genetic din Ferma Badeana. Premianta noastra, care a castigat concursul pe rasa de doua ori, este si acum în grajd. As putea s-o pierd printr-un accident. De aceea, e normal sa vreau "s-o multiplic". Noi nu dorim sa asiguram doar afacerea altora care sa vina doar sa faca transferul de embrioni". Badeana are exemplare care trebuie folosite pentru a produce vitele.
"Nu este un efort financiar foarte mare ca sa faci un laborator în ferma: un microscop, niste reactivi si un instrumentar minim", spune Dumitru Bizim.
Prima si a doua monta le face obligatoriu cu material sexat ca sa creasca numarul de vitele.

Asociatia Holstein Ro bate pasul pe loc
Crescatorul nu e multumit de activitatea Asociatiei Holstein Ro. De aceea, Badeana s-a si retras vreo doi ani din asociatie, dupa care a revenit. "Exista multa inconstienta în Romania, dar nu putem continua asa. De aceea, Asociatia Holstein Ro trebuie sa marseze pe lucruri de finete, sa nu ne risipim în confruntari interne. Nu mai putem pierde timp. Deja am ramas mult în urma si înca ne miram cand face un fermier transfer de embrioni. Va fi o nisa pentru o afacere destul de profitabila. Orice fermier vrea sa aiba un nucleu propriu de reproductie, din care sa obtina juninci si nucleul comercial. Nu suntem suficient de deschisi, nu suntem suficient de buni colegi. Legea trebuie sa fie mai imperativa pentru a rezolva reticentele nefondate. Nu esti în asociatie, nu faci COP - nu primesti subventie! Faci inseminare artificiala - primesti subventie. Micul crescator poate fi stimulat printr-un ajutor social sa creasca vaci. Sa nu amestecam lucrurile. Legea trebuie sa încurajeze cresterea calitatii efectivelor de vaci. Fermierii trebuie sa se supuna rigorilor din asociatia profesionala pentru a ajunge la performante", precizeaza directorul Dumitru Bizim.

Insamantarea vitelelor se face la 14-15 luni
Adrian Porumboiu are si o ferma de crestere a vitelelor la Pogonesti. Dupa întarcare, Dumitru Bizim transfera vitelele de patru luni de la Badeana la Pogonesti. Acolo le însamanteaza, iar cand ajung în luna a sasea de gestatie, animalele revin la Ferma Badeana. Inseminarea începe si la 12-13 luni, însa media este de 14-15 luni. El tine seama de dezvoltarea corporala. Greutatea vitelei trebuie sa depaseasca 350 de kilograme.

Dupa fatare, vitelul e izolat de vaca, primeste colostru în prima ora de viata. In urmatoarele 24 de ore, se aplica alte trei tainuri de colostru de la primul muls. In prima saptamana, vitelul primeste obligatoriu colostru si lapte de la mama lui. Pana la 21 de zile, mananca lapte integral. Apoi, lapte praf. Din ratiuni economice si de cazare, Dumitru Bizim nu pastreaza taurasii. Ii vinde la maxim o luna.

Testarea taurasilor nu este un scop în sine
Ferma Badeana are un sistem de crestere cu stabulatie libera, cu sala de muls Westfalia, cu 24 de locuri pe serie. Vacile stau vara la padoc, pe pamant. Animalele performante suporta greu orice stres: simpla mutare dintr-un grajd în altul poate afecta productia de lapte. La fel, caldura excesiva streseaza animalele si provoaca scaderea laptelui. De aceea, sala de muls este prevazuta cu dusuri si cu ventilatoare. Mulsul începe la ora 4.30.
Furajarea este uniforma pe tot parcursul anului, cu o remorca tehnologica Strautmann. Efectivul este structurat în 4 grupe: vaci recent fatate, vacile pregatite pentru însamantare, vacile gestante si cele întarcate.
"Pentru fiecare grupa aplicam o ratie furajera specifica. Ratiile ni le facem singuri. Avem buletin de analize pentru furajele aflate în stoc", spune Dumitru Bizim. Ferma are doi operatori însamantatori, care supravegheaza animalele si depisteaza caldurile.
In anii 1990, Badeana a avut vaci mame de tauri, dar nu au fost valorificati taurasii rezultati. Asa s-a risipit zestrea genetica în Asociatia Holstein Ro si fenomenul continua. Acesti taurasi cu ascendenta valoroasa nu ajung macar în zonele defavorizate. Merg la abator. Iata o tema de meditatie pentru MADR, ANARZ si primari.
"Este mai mult decat oportun ca si Romania sa paseasca în randul tarilor cu o zootehnie dezvoltata. Din pacate, testarea taurasilor lui Gavrila Tuchilus de la Matca a ramas o actiune singulara. Nu putem merge înainte daca vom continua sa cumparam material genetic numai din strainatate. Romanii au stiut sa produca material genetic. Avem o baza genetica pretioasa", regreta fermierul.
Orice tauras selectat pentru a fi testat este cu siguranta mai valoros decat media turmei respective.
Reticenta fermierilor în testarea materialului seminal de la taurasii aflati în proces de confirmare vine din necunoastere sau din dezinformarea provocata de comerciantii de material seminal, crede Dumitru Bizim. "Testarea taurasilor nu este un scop în sine. Eu cred ca utilizarea materialului seminal de la taurasi în testare ar trebui impusa ca o clauza, inclusiv în statutul Asociatiei Holstein Ro. Eu voi propune acest lucru", promite directorul fermei.
Evident ca la noi lipseste legislatia adecvata si imperativa pentru zootehnie. S-au implicat niste oameni în reglementarea domeniului, desi nu aveau tangenta cu ferma. Si consecintele se vad înca.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."