Profitul agricol nr 34
13 septembrie 2017
Ferma Badeana a lui Adrian Porumboiu va relua transferul de embrioni

Adrian Porumboiu s-a remarcat si prin performantele pe care le-a obtinut īn fermele lui de la Tarzii si Badeana. "Degeaba ai cultura mare, daca nu dezvolti si zootehnia. Terenurile noastre sunt aproape de grajduri, deci nu e greu sa cresti vaci. De la scarpinatorile automate pana la muzica clasica, avem toate investitiile de top īn adaposturile noastre", spune omul de afaceri de la Vaslui.

Adrian Porumboiu a stimulat investitiile īn genetica superioara, dovada si premiile nationale, obtinute de vacile lui la diverse expozitii. Ferma Badeana creste 560 de vaci Holstein, din care se mulg īn prezent 425, cu o productie zilnica de 10.800 litri de lapte. Productia medie pe cap de vaca este de 9.920 de litri la o lactatie. "Folosim material genetic de la firmele cele mai bune, aflate pe piata din Romania: Schontal Schul, Alta Genetics, Semex, PIC etc. Anul trecut am lucrat cu Alta Genetics si am facut potrivirea de perechi, iar īn acest an am reluat colaborarea cu Semex", spune Dumitru Bizim, directorul fermei zootehnice Badeana.
Ferma Badeana este la 5 kilometri de Barlad, pe drumul spre Tecuci. S-a specializat īn cresterea vacilor pentru lapte si functioneaza īn grajdurile fostului IAS Barlad. Apartine Agrocomplex Barlad, respectiv grupului de firme Racova Com Agro Pan Vaslui, la fel ca ferma Pogonesti de crestere a tineretului pentru reproductie. Ferma de la Tarzii apartine aceluiasi grup de firme Racova Com Agro Pan Vaslui, dar face parte din societatea Comcereal Vaslui.

Ameliorare rapida
La Badeana este un nucleu de origine olandeza. Adrian Porumboiu a importat 300 de juninci Holstein īn anul 1992. "In anii 2003-2004, īn Ferma Badeana s-a facut un transfer de embrioni la un numar de 15 juninci, cu profesorul Robertson din SUA si cu doctorul Vasile Pachitanu. Am obtinut 15 vitei. In 2013, ultima vaca din transfer de embrioni īnca mai era mulsa. In plus, am avut si doua vitele din rasa Jersey. Toate au fost niste exemplare deosebite, aveau o talie deosebita, un corp armonios, cu caracterele specifice pentru productia de lapte. Transferul de embrioni a fost gratuit. Profesorul Robertson ne-a rugat sa daruim o vitica unei familii nevoiase, ceea ce Adrian Porumboiu a si facut. Intervalul este de cinci ani īntre generatiile vacilor. Prin transferul de embrioni, se elimina doua-trei generatii. Arde etapele. In acelasi timp, este mult mai evidenta si mai sigura originea viteilor rezultati", spune directorul Bizim.
El a sesizat un plus de productie la urmasele obtinute prin transfer de embrioni. "Fenomenul e fascinant pentru noi, chiar daca este o practica obisnuita īn alte state". De aceea, vrea sa reia transferul de embrioni īn Ferma Badeana. "Progresul genetic fantastic din Statele Unite ale Americii, din Olanda si din alte tari se explica prin folosirea acestor tehnologii. Americanii dirijeaza de multa vreme īmperecherile, produc material sexat, fac transfer de embrioni. Prin ameliorare traditionala, noi nu vom putea niciodata sa ajungem la asemenea performante. Va trebui sa abordam problema cu mai multa īndrazneala."

Ferma de reproductie creste profitul
Dumitru Bizim intentioneaza sa dezvolte efectivele. "Eu sunt adeptul sa participam la formarea unui fond de juninci pentru vanzare. Nu poti sa echilibrezi bugetul la nivelul fermei, daca nu vinzi si juninci. Acest lucru presupune ca ai pus la punct reproductia. In acest an, am vandut deja 40 de juninci. Speram sa vindem 50 pe an pentru a obtine un spor de venituri īn ferma." Principala conditie pentru o ferma de reproductie este cresterea calitatii genetice. "Eu, cand am spus ca vreau sa fac transfer de embrioni, m-am gandit, īn primul rand, la progresul genetic din Ferma Badeana. Premianta noastra, care a castigat concursul pe rasa de doua ori, este si acum īn grajd. As putea s-o pierd printr-un accident. De aceea, e normal sa vreau "s-o multiplic". Noi nu dorim sa asiguram doar afacerea altora care sa vina doar sa faca transferul de embrioni". Badeana are exemplare care trebuie folosite pentru a produce vitele.
"Nu este un efort financiar foarte mare ca sa faci un laborator īn ferma: un microscop, niste reactivi si un instrumentar minim", spune Dumitru Bizim.
Prima si a doua monta le face obligatoriu cu material sexat ca sa creasca numarul de vitele.

Asociatia Holstein Ro bate pasul pe loc
Crescatorul nu e multumit de activitatea Asociatiei Holstein Ro. De aceea, Badeana s-a si retras vreo doi ani din asociatie, dupa care a revenit. "Exista multa inconstienta īn Romania, dar nu putem continua asa. De aceea, Asociatia Holstein Ro trebuie sa marseze pe lucruri de finete, sa nu ne risipim īn confruntari interne. Nu mai putem pierde timp. Deja am ramas mult īn urma si īnca ne miram cand face un fermier transfer de embrioni. Va fi o nisa pentru o afacere destul de profitabila. Orice fermier vrea sa aiba un nucleu propriu de reproductie, din care sa obtina juninci si nucleul comercial. Nu suntem suficient de deschisi, nu suntem suficient de buni colegi. Legea trebuie sa fie mai imperativa pentru a rezolva reticentele nefondate. Nu esti īn asociatie, nu faci COP - nu primesti subventie! Faci inseminare artificiala - primesti subventie. Micul crescator poate fi stimulat printr-un ajutor social sa creasca vaci. Sa nu amestecam lucrurile. Legea trebuie sa īncurajeze cresterea calitatii efectivelor de vaci. Fermierii trebuie sa se supuna rigorilor din asociatia profesionala pentru a ajunge la performante", precizeaza directorul Dumitru Bizim.

Insamantarea vitelelor se face la 14-15 luni
Adrian Porumboiu are si o ferma de crestere a vitelelor la Pogonesti. Dupa īntarcare, Dumitru Bizim transfera vitelele de patru luni de la Badeana la Pogonesti. Acolo le īnsamanteaza, iar cand ajung īn luna a sasea de gestatie, animalele revin la Ferma Badeana. Inseminarea īncepe si la 12-13 luni, īnsa media este de 14-15 luni. El tine seama de dezvoltarea corporala. Greutatea vitelei trebuie sa depaseasca 350 de kilograme.

Dupa fatare, vitelul e izolat de vaca, primeste colostru īn prima ora de viata. In urmatoarele 24 de ore, se aplica alte trei tainuri de colostru de la primul muls. In prima saptamana, vitelul primeste obligatoriu colostru si lapte de la mama lui. Pana la 21 de zile, mananca lapte integral. Apoi, lapte praf. Din ratiuni economice si de cazare, Dumitru Bizim nu pastreaza taurasii. Ii vinde la maxim o luna.

Testarea taurasilor nu este un scop īn sine
Ferma Badeana are un sistem de crestere cu stabulatie libera, cu sala de muls Westfalia, cu 24 de locuri pe serie. Vacile stau vara la padoc, pe pamant. Animalele performante suporta greu orice stres: simpla mutare dintr-un grajd īn altul poate afecta productia de lapte. La fel, caldura excesiva streseaza animalele si provoaca scaderea laptelui. De aceea, sala de muls este prevazuta cu dusuri si cu ventilatoare. Mulsul īncepe la ora 4.30.
Furajarea este uniforma pe tot parcursul anului, cu o remorca tehnologica Strautmann. Efectivul este structurat īn 4 grupe: vaci recent fatate, vacile pregatite pentru īnsamantare, vacile gestante si cele īntarcate.
"Pentru fiecare grupa aplicam o ratie furajera specifica. Ratiile ni le facem singuri. Avem buletin de analize pentru furajele aflate īn stoc", spune Dumitru Bizim. Ferma are doi operatori īnsamantatori, care supravegheaza animalele si depisteaza caldurile.
In anii 1990, Badeana a avut vaci mame de tauri, dar nu au fost valorificati taurasii rezultati. Asa s-a risipit zestrea genetica īn Asociatia Holstein Ro si fenomenul continua. Acesti taurasi cu ascendenta valoroasa nu ajung macar īn zonele defavorizate. Merg la abator. Iata o tema de meditatie pentru MADR, ANARZ si primari.
"Este mai mult decat oportun ca si Romania sa paseasca īn randul tarilor cu o zootehnie dezvoltata. Din pacate, testarea taurasilor lui Gavrila Tuchilus de la Matca a ramas o actiune singulara. Nu putem merge īnainte daca vom continua sa cumparam material genetic numai din strainatate. Romanii au stiut sa produca material genetic. Avem o baza genetica pretioasa", regreta fermierul.
Orice tauras selectat pentru a fi testat este cu siguranta mai valoros decat media turmei respective.
Reticenta fermierilor īn testarea materialului seminal de la taurasii aflati īn proces de confirmare vine din necunoastere sau din dezinformarea provocata de comerciantii de material seminal, crede Dumitru Bizim. "Testarea taurasilor nu este un scop īn sine. Eu cred ca utilizarea materialului seminal de la taurasi īn testare ar trebui impusa ca o clauza, inclusiv īn statutul Asociatiei Holstein Ro. Eu voi propune acest lucru", promite directorul fermei.
Evident ca la noi lipseste legislatia adecvata si imperativa pentru zootehnie. S-au implicat niste oameni īn reglementarea domeniului, desi nu aveau tangenta cu ferma. Si consecintele se vad īnca.

Viorel PATRICHI


Citeste si: