Profitul agricol nr 34
13 septembrie 2017
Liber si nu prea - la plante modificate genetic

Departamentul pentru Agricultura al Ambasadei SUA la Bucuresti si Asociatia Profesionala AgroBiotechRom au organizat joi, 19 iunie 2014, un seminar cu tema "Agricultura si biotehnologiile moderne în Romania si Europa". Unii fermieri si-au cam pierdut speranta ca vor avea ceva de spus în fata Ministerului Mediului. Seminarul de la Bucuresti a fost organizat la o saptamana dupa ce ministrii mediului din statele europene, reuniti la Luxemburg, au decis ca "se garanteaza statelor posibilitatea de alegere, daca doresc sau nu sa cultive OMG" (Ségolčne Royal, ministrul francez al mediului, citata de Agerpres).
Din pacate, ministrul roman al mediului este Attila Korody, iar reprezentatul nostru la Luxemburg s-a pozitionat din start împotriva plantelor modificate genetic.
Si astfel, o echipa de politicieni de la Ministerul Mediului ar putea încetini dezvoltarea agriculturii romanesti pentru ca nu vor, sau nu pot întelege ca "este nevoie de o dezbatere deschisa, ascultand toate argumentele, cu privire la utilizarea biotehnologiilor. Romania poate si trebuie sa gaseasca o solutie în concordanta cu propriul interes national si cu strategiile sale de dezvoltare" (declaratia comuna a participantilor la seminar).
Ce i-ar putea face sa se razgandeasca?

Argumentele stiintifice
O parte dintre argumentele stiintifice au fost prezentate la seminar de Beat Spath, directorul EuropaBio (Asociatia Europeana pentru Biotehnologie).
"Utilizarea unei tehnologii mai precise si monitorizarea legislativa mai riguroasa fac, probabil, din organismele modificate genetic niste produse chiar mai sigure decat alimentele conventionale. Ar putea fi un argument în favoarea OMG.
Sistemul de aprobare al Uniunii Europene este unul dintre cele mai stricte. In momentul în care EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor) încheie o evaluare a sigurantei din punctul de vedere al mediului, sanatatii umane si sanatatii animale, aceasta emite o recomandare, care, daca este pozitiva, va sta la baza unei decizii preliminare de autorizare, din partea Comisiei Europene".
La 1 iunie 2014, în UE exista un total de 50 de evenimente MG autorizate. 69 de dosare OMG îsi asteapta, înca, autorizarea, în timp ce 50 asteapta o opinie stiintifica de la EFSA.
In 2013, 18 milioane de fermieri din 27 de tari au folosit plante modificate genetic. Suprafata cultivata cu plante biotehnologice a fost de 175,2 milioane ha. Cele mai mari suprafete au fost cultivate cu soia (84,5 milioane ha), cu porumb (57,4 milioane ha), cu bumbac (23,9 milioane ha) si cu rapita (8,2 milioane ha).
Suprafata de culturi biotehnologice din UE a fost de numai 148.013 ha. Agricultorilor din UE li se permite sa cultive doar un singur eveniment MG (MON810), pe cand în cele doua Americi, fermierii pot cultiva peste 30 de evenimente.
Dar probabil ca nu la acest tip de argumente ar putea reactiona adversarii OMG, deoarece este o practica obisnuita în UE ca statele membre sa voteze împotriva opiniei stiintifice a EFSA.

Argumente politice
In declaratia sa, Attila Korody sublinia faptul ca (ne)limitarea utilizarii OMG se poate baza pe politica agricola. Iata solutia! O politica agricola realista si responsabila, pe alocuri coercitiva cu cei care nu vor sa înteleaga de buna... ca stiinta ar putea relansa cu adevarat cultivarea plantelor modificate genetic în Romania.
Acordul politic de la Luxemburg poate fi interpretat si într-o maniera constructiva: va avea loc o descentralizare la nivelul statelor membre a deciziilor privind cultivarea OMG. Astfel, fiecare stat va putea cultiva sau nu evenimentele autorizate pe baza recomandarii EFSA. Daca Romania ar vrea sa cultive soia rezis-tenta la glifosat, celelalte tari din UE nu se pot opune, iar soia ar fi cultivata doar de tarile care doresc acest lucru.
Multi fermieri vad chiar o mare oportunitate pentru Romania de a deveni un "laborator" pentru excelenta în biotehnologie. In mod evident, este mai usor de cultivat OMG în Romania decat în Franta, Italia sau Germania. In aceste conditii, am putea atrage fonduri pentru cercetare în acest domeniu, din cel putin doua surse importante: Comisia Europeana si marile companii multinationale interesate de dezvoltarea OMG.
Atata timp cat Ministerul Mediului nu vrea sa participe la dialog cu sustinatorii OMG, astfel de întalniri sunt un excelent prilej de a informa opinia publica (unul din obiectivele principale ale seminarului) despre importanta biotehnologiilor. Iar invitatii de marca, cum au fost E.S. Claudio Pérez Paladino, ambasador al Republicii Argentina la Bucuresti, Michael Henney, atasat Regional Agricol la Ambasada SUA la Bucuresti, Nicolae Hristea, director executiv AgroBiotechRom, Beat Späth, director EuropaBio, Alexander Döring, secretar general al Federatiei Europene a Producatorilor de Furaje (FEFAC), Cristian Hera, vicepresedintele Academiei Romane, Gheorghe Sin, presedintele ASAS, profesorii Doru Pamfil, rectorul USAMV Cluj, Toma Dinu de la USAMV Bucuresti, fermieri (Lucian Buzdugan, Arnaud Perrein) au încantat audienta si au încins discutiile, reportofoanele si camerele de luat vederi.

Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si: