Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Vanatorii cu distractia, agricultorii cu paguba

Daca exista lege, n-ar mai trebui sa existe tocmeala īn privinta obligatiilor si drepturilor pe care le au administratorii fondurilor de vanatoare īn relatiile cu agricultorii. Si totusi, la prefectura judetului Satu Mare s-a īntalnit administratorii fondurilor de vanatoare din judet cu reprezentantii Directiei Agricole si ai celor de la Protectia Mediului.
S-a discutat despre distrugerile provocate de animalele salbatice īn agricultura. Au fost dezbateri lungi, pigmentate cu acuze grave īntre administratorii fondului de vanatoare si aparatorii agricultorilor.

In final, s-a spus ca, pentru a preīntampina conflictele, este nevoie de? prelungirea sezonului de vanatoare la mistreti! Cat despre despagubirile pe care administratorii fondurilor de vanatoare ar trebui sa le acorde agricultorilor, nimeni nu a vrut sa puna degetul pe rana. Cert este ca niciun agricultor nu a fost despagubit pentru pagubele suferite.
Oamenii de afaceri din domeniul vanatorii raman cu mistretii iar agricultorii cu productia agricola distrusa.

Conform Inspectoratului Silvic, īn judetul Satu Mare sunt 49 de fonduri cinegetice cu o suprafata totala productiva cinegetic de 387.714 hectare. Incepand cu anul 2011, aceste fonduri de vanatoare sunt gestionate de zece asociatii de vanatoare, cu contracte valabile pe o perioada de 10 ani.

Dintre speciile de vanat mare, cea mai bine reprezentata este mistretul, care conform evaluarii facute īn primavara acestui an numara 1.918 exemplare. In crestere fata de perioada anterioara.
Reprezentantii afacerilor cu vanat viu spun ca fructificatiile speciilor forestiere asigura hrana naturala a vanatului. De vina ar fi oamenii care īnfiinteaza culturi agricole prea aproape de limita padurii. Cei de la Silvic, īn cardasie cu organizatorii de vanatori, spun ca asociatiile de vanatoare īsi cunosc si respecta obligatiile stabilite prin lege, dar agricultorii sunt de vina ca si-au extins culturile pe suprafete mai mari ca sa primeasca subventii. Evident, o gandire aberanta!

Fondurile cu cele mai mari riscuri īn producerea pagubelor la culturile agricole sunt cele cele din Foieni, Sanislau si Piscolt. Fonduri cu risc mediu sunt Batarci, Culciu, Viile Satu Mare, Gerausa, Beltiug, Terebesti, Giungi, Satu Mare, Runc, Berveni, Cehal, Crucisor, Sai si Sitari.
Presedintele Asociatiei Judetene a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Satu Mare, Daniel Dragos, sustine ca solutia de diminuare efectiva a pagubelor ar fi extinderea sezonului de vanatoare la mistreti sau chiar libertatea totala la vanarea acestei specii.

Aparatorii agricultorilor sustin ca birocratia īi scapa pe administratorii fondurilor de vanatoare de la plata daunelor. Pentru a-si recupera eventualele pagube, agricultorii trebuie sa īsi īnregistreze culturile la primarii, īnca din faza de constituire. Cum niciun agricultor nu a facut pana īn prezent acest lucru, orice demers de recuperare a pagubelor este sortit esecului. Potrivit directorului Directiei Agricole, Ioan Cioltean, niciun agricultor nu a fost īnca despagubit pentru astfel de distrugeri provocate de mistreti.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.