Daca exista lege, n-ar mai trebui sa existe tocmeala în privinta obligatiilor si drepturilor pe care le au administratorii fondurilor de vanatoare în relatiile cu agricultorii. Si totusi, la prefectura judetului Satu Mare s-a întalnit administratorii fondurilor de vanatoare din judet cu reprezentantii Directiei Agricole si ai celor de la Protectia Mediului.
S-a discutat despre distrugerile provocate de animalele salbatice în agricultura. Au fost dezbateri lungi, pigmentate cu acuze grave între administratorii fondului de vanatoare si aparatorii agricultorilor.

In final, s-a spus ca, pentru a preîntampina conflictele, este nevoie de? prelungirea sezonului de vanatoare la mistreti! Cat despre despagubirile pe care administratorii fondurilor de vanatoare ar trebui sa le acorde agricultorilor, nimeni nu a vrut sa puna degetul pe rana. Cert este ca niciun agricultor nu a fost despagubit pentru pagubele suferite.
Oamenii de afaceri din domeniul vanatorii raman cu mistretii iar agricultorii cu productia agricola distrusa.

Conform Inspectoratului Silvic, în judetul Satu Mare sunt 49 de fonduri cinegetice cu o suprafata totala productiva cinegetic de 387.714 hectare. Incepand cu anul 2011, aceste fonduri de vanatoare sunt gestionate de zece asociatii de vanatoare, cu contracte valabile pe o perioada de 10 ani.

Dintre speciile de vanat mare, cea mai bine reprezentata este mistretul, care conform evaluarii facute în primavara acestui an numara 1.918 exemplare. In crestere fata de perioada anterioara.
Reprezentantii afacerilor cu vanat viu spun ca fructificatiile speciilor forestiere asigura hrana naturala a vanatului. De vina ar fi oamenii care înfiinteaza culturi agricole prea aproape de limita padurii. Cei de la Silvic, în cardasie cu organizatorii de vanatori, spun ca asociatiile de vanatoare îsi cunosc si respecta obligatiile stabilite prin lege, dar agricultorii sunt de vina ca si-au extins culturile pe suprafete mai mari ca sa primeasca subventii. Evident, o gandire aberanta!

Fondurile cu cele mai mari riscuri în producerea pagubelor la culturile agricole sunt cele cele din Foieni, Sanislau si Piscolt. Fonduri cu risc mediu sunt Batarci, Culciu, Viile Satu Mare, Gerausa, Beltiug, Terebesti, Giungi, Satu Mare, Runc, Berveni, Cehal, Crucisor, Sai si Sitari.
Presedintele Asociatiei Judetene a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Satu Mare, Daniel Dragos, sustine ca solutia de diminuare efectiva a pagubelor ar fi extinderea sezonului de vanatoare la mistreti sau chiar libertatea totala la vanarea acestei specii.

Aparatorii agricultorilor sustin ca birocratia îi scapa pe administratorii fondurilor de vanatoare de la plata daunelor. Pentru a-si recupera eventualele pagube, agricultorii trebuie sa îsi înregistreze culturile la primarii, înca din faza de constituire. Cum niciun agricultor nu a facut pana în prezent acest lucru, orice demers de recuperare a pagubelor este sortit esecului. Potrivit directorului Directiei Agricole, Ioan Cioltean, niciun agricultor nu a fost înca despagubit pentru astfel de distrugeri provocate de mistreti.