Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Juninci gestante cu credite de la Banca Transilvania

Asociatia Crescatorilor de Vaci Baltata Romaneasca de tip Simmental din Brasov promoveaza un program pentru achizitia de juninci gestante, cu valoare genetica ridicata, prin credite de la Banca Transilvania.

Proiectul se adreseaza fermierilor care sunt membri ai Asociatiei, dar si celor care au animale înscrise în Registrul Genealogic al Raselor ? pentru Baltata Romaneasca sau Holstein. Fermierii ar trebui sa aiba o exploatatie cu cel putin10 vaci de lapte si cel putin 2 ani de experienta în cresterea bovinelor pentru a accesa creditul. O alta conditie este sa livreze laptele unui procesator, în baza unui contract cu o vechime de cel putin 12 luni. Este nevoie de un avans de 10% iar Banca Transilvania acorda un credit pe 4 ani, pentru diferenta de 90%. Achizitia de juninci se face prin intermediul Asociatiei. Garantia este reprezentata de animalele cumparate si este sustinuta de FGCR si FNGCIMM.

Fermierilor li se propune sa ia în considerarea rambursarea banilor si prin vanzarea viteilor cu origine cunoscuta, prin intermediul Asociatiei.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."