Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Statul pune accize mai mari si are încasari mici

Romania a pierdut 25 de milioane de euro anual prin aplicarea unei accize majorate la bauturile spumante obtinute pe baza de vin, spune Patronatul Viei si Vinului si cere autoritatilor sa stabileasca acciza zero pentru vinurile spumante.

Dupa anul 2010, prin cresterea accizei, se viza cresterea încasarilor la buget. Dar s-au pierdut 25 de milioane de euro (s-a ajuns de la încasari de 27 de milioane euro, la doar un milion de euro). Pierdem si oportunitatea valorificarii vinului ca materie prima, dar si locuri de munca. Toate tarile cu traditie în cultivarea vitei-de-vie au acciza zero la bauturi spumante. Spumantul este un vin efervescent, care are ca materie prima vinul.
Romania aduce vinuri spumante din alte state comunitare.

Potrivit PNVV, toate tarile producatoare de vinuri din UE au acciza zero atat la vinuri, cat si la spumante, respectiv 11 state, între care: Bulgaria, Grecia, Italia, Portugalia, Spania. Exceptie face doar Franta, care are o taxa la vinurile linistite de 3,72 euro/hectolitru si 9,23 euro/hectolitru la vinurile efervescente.

Romania ocupa locul cinci în ierarhia tarilor viticole europene. In anul 2004, PNVV a convins Guvernul sa stabileasca nivelul accizei la valoarea zero numai pentru vinurile linistite, obtinand promisiunea ca în viitor se va elimina acciza si pentru vinurile spumante. Nivelul actual de accizare pentru vinurile spumante este de 36,26 euro/hectolitru, iar media productiei este de 30.000 hl/an, ceea ce genereaza la bugetul de stat o colectare din accize de doar un milion de euro/an.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."