Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Statul pune accize mai mari si are īncasari mici

Romania a pierdut 25 de milioane de euro anual prin aplicarea unei accize majorate la bauturile spumante obtinute pe baza de vin, spune Patronatul Viei si Vinului si cere autoritatilor sa stabileasca acciza zero pentru vinurile spumante.

Dupa anul 2010, prin cresterea accizei, se viza cresterea īncasarilor la buget. Dar s-au pierdut 25 de milioane de euro (s-a ajuns de la īncasari de 27 de milioane euro, la doar un milion de euro). Pierdem si oportunitatea valorificarii vinului ca materie prima, dar si locuri de munca. Toate tarile cu traditie īn cultivarea vitei-de-vie au acciza zero la bauturi spumante. Spumantul este un vin efervescent, care are ca materie prima vinul.
Romania aduce vinuri spumante din alte state comunitare.

Potrivit PNVV, toate tarile producatoare de vinuri din UE au acciza zero atat la vinuri, cat si la spumante, respectiv 11 state, īntre care: Bulgaria, Grecia, Italia, Portugalia, Spania. Exceptie face doar Franta, care are o taxa la vinurile linistite de 3,72 euro/hectolitru si 9,23 euro/hectolitru la vinurile efervescente.

Romania ocupa locul cinci īn ierarhia tarilor viticole europene. In anul 2004, PNVV a convins Guvernul sa stabileasca nivelul accizei la valoarea zero numai pentru vinurile linistite, obtinand promisiunea ca īn viitor se va elimina acciza si pentru vinurile spumante. Nivelul actual de accizare pentru vinurile spumante este de 36,26 euro/hectolitru, iar media productiei este de 30.000 hl/an, ceea ce genereaza la bugetul de stat o colectare din accize de doar un milion de euro/an.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.